Subpage under development, new version coming soon!
Subject: BAC!
e ok ideea... ca ei au vrut s-o schimbe si sa ne bage sa dam din prostii d'alea de module ;)), si sa ne scoata proba la alegere... ar fi o prostie sa nu dau din fizica,chimie sau biologie si sa dau din module :))
e cam cu du-te -vino ideea. daca intri pe piata muncii iar apoi vrei sa dai la facultate, trebuie sa dai BACul din nou !
iti dai seama ca io daca vreau sa intru pe piata muncii, n-o sa mai vreau io peste 5-10 ani sa fac facultate...ei se gandesc la cei care nu sunt capabili sa faca o facultate, sau chiar n-au chef de facultate :D
si asta e drept ! dupa rezultatele dezastruoase de la BAC din ultimii ani s-au gandit ca Romania are nevoie si de muncitori, nu numai de ingineri !
niciodata nu au fost si niciodata n-or sa fie toti elevii capabili sa termine o facultate.. sa fie clar.. doar la spiru haret daca e :))
Multi nu vad lucrurile in ansamblu.
In tarile civilizate, salariul minim pe economie se invarte in jurul sumei de 800 Eur. La noi, banuiesc ca e in jur de 700 Ron
De aici putem deduce usor ca, un cetatean strain, castiga de aproximativ 5 ori mai mult ca un cetatean roman.
Postrurile de : muncitor, vanzator, controlor de bilete, s.a.m.d sunt posturi prost platite (si la noi si in afara). Doar ca un muncitor strain, isi permite la salariu pe care il castiga sa traiasca decent, pe cand un muncitor roman moare de foame (preturile sunt cam aceleasi si la noi si in afara, iar unde avem preturi mai mici si calitatea este vizibil mai slaba)
Asadar, cu foamea-n gat, romanu' tinde doar catre studii superioare (in speranta ca va gasi un loc de munca unde va fi remunerat decent)
Cand salariul minim/economie va fi si la noi ca la altii, abia atunci putem sa spunem ca facultatea nu este neaparat necesara, pana atunci este o necesitate (sa nu mori de foame)
(edited)
In tarile civilizate, salariul minim pe economie se invarte in jurul sumei de 800 Eur. La noi, banuiesc ca e in jur de 700 Ron
De aici putem deduce usor ca, un cetatean strain, castiga de aproximativ 5 ori mai mult ca un cetatean roman.
Postrurile de : muncitor, vanzator, controlor de bilete, s.a.m.d sunt posturi prost platite (si la noi si in afara). Doar ca un muncitor strain, isi permite la salariu pe care il castiga sa traiasca decent, pe cand un muncitor roman moare de foame (preturile sunt cam aceleasi si la noi si in afara, iar unde avem preturi mai mici si calitatea este vizibil mai slaba)
Asadar, cu foamea-n gat, romanu' tinde doar catre studii superioare (in speranta ca va gasi un loc de munca unde va fi remunerat decent)
Cand salariul minim/economie va fi si la noi ca la altii, abia atunci putem sa spunem ca facultatea nu este neaparat necesara, pana atunci este o necesitate (sa nu mori de foame)
(edited)
cine esti si de unde ai contul lui headhunterz?:)
Parerea mea e ca incerca sa certifice prostia... nu cred ca are nevoie cineva de o diploma pt a se duce la impins vagoane. Dar statul incerca sa ofere diplome si astfel vom avea promovabilitate de 99% exact ca pe vremea tovarasului. Evident ca nu vom avea destepti mai multi dar vom avea prosti cu diploma, acum chiar e adevarata vorba. Statul trebuie sa fie preocupat de viitorul acelor copii, de aia spuneam ca e nevoie de scoli profesionale/ scoli de arte si meserii, scoli care sa ii formeze nu diplome de sters la fund. Va fi mandria satului, "cosarul" cu diploma.
(edited)
(edited)
Vom avea bacul naţional cu aceleaşi probe, iar bac-ul profesional vrem să-l gândim ca o formă de finalizare pentru cei care vor să meargă în producţie şi le dăm o certificare a capacităţilor lor.
diploma si certificare nu sunt sinonime, nu au aceeasi valoare. Multi romani confunda diploma si certificatul, cum de altfel a confundat si autorul articolului de pe pagina anterioara si la fel a "confundat" si femeia aceea care cica a facut scoala la "Standford" :)
diploma si certificare nu sunt sinonime, nu au aceeasi valoare. Multi romani confunda diploma si certificatul, cum de altfel a confundat si autorul articolului de pe pagina anterioara si la fel a "confundat" si femeia aceea care cica a facut scoala la "Standford" :)
Ce rahat certifica eu nu inteleg, le vor da o diploma... deci ai dreptate. Pe langa asta de ce e nevoie de bac diferentiat? Si acum daca nu iau bacu si vreau sa dovedesc ca am 12 clase ma duc la liceu si primesc o adeverinta pt asta.
(edited)
(edited)
Sir Bobby către bunicutza05
Parerea mea e ca incerca sa certifice prostia... nu cred ca are nevoie cineva de o diploma pt a se duce la impins vagoane. Dar statul incerca sa ofere diplome si astfel vom avea promovabilitate de 99% exact ca pe vremea tovarasului. Evident ca nu vom avea destepti mai multi dar vom avea prosti cu diploma, acum chiar e adevarata vorba. Statul trebuie sa fie preocupat de viitorul acelor copii, de aia spuneam ca e nevoie de scoli profesionale/ scoli de arte si meserii, scoli care sa ii formeze nu diplome de sters la fund. Va fi mandria satului, "cosarul" cu diploma.
bine punctat ! de fapt, statul incearca sa acopere rezultatele slabe de la BAC din ultimii ani !
Parerea mea e ca incerca sa certifice prostia... nu cred ca are nevoie cineva de o diploma pt a se duce la impins vagoane. Dar statul incerca sa ofere diplome si astfel vom avea promovabilitate de 99% exact ca pe vremea tovarasului. Evident ca nu vom avea destepti mai multi dar vom avea prosti cu diploma, acum chiar e adevarata vorba. Statul trebuie sa fie preocupat de viitorul acelor copii, de aia spuneam ca e nevoie de scoli profesionale/ scoli de arte si meserii, scoli care sa ii formeze nu diplome de sters la fund. Va fi mandria satului, "cosarul" cu diploma.
bine punctat ! de fapt, statul incearca sa acopere rezultatele slabe de la BAC din ultimii ani !
Potrivit ministrului, bacalaureatul profesional se poate aplica din 2013.
"Pe masa comisiei se află ordonanţa pentru modificarea bacalaureatului de anul trecut, care a produs deja efecte. Ar fi foarte uşor de introdus un amendament care presupune doar acest bacalaureat profesional", a spus Andronescu.
Ministrul Educaţiei a arătat în comisia senatorială că, timp de doi ani, bacalaureatul a adus doar rezultate slabe, astfel că, pentru cei care merg pe piaţa muncii s-a decis să se gândească o formulă prin care aceşti elevi să finalizeze liceul şi să meargă pe piaţa muncii.
"Am gândit să îi adăugăm bacalaureatului o componentă privind bacalaureatul profesional, care nu dă drept de acces pe învăţământul superior, dar dă drept pe piaţa muncii", a spus ministrul Educaţiei, precizând că acest bacalaureat profesional rămâne la opţiunea elevului şi a părinţilor.
Potrivit ministrului, bacalaureatul profesional are comun cu bacalaureatul naţional probele de competenţă, apoi cei care optează pentru această variantă trebuie să susţină un proiect, o probă practică şi un examen scris la educaţia antreprenorială, care este comună tuturor liceenilor.
"Dacă cineva a optat într-o sesiune numai pentru bacalaureatul profesional şi dacă peste o sesiune se răzgândeşte şi vrea în învăţământul superior, dă diferenţa şi poate să îşi continue cariera profesională", a mai spus Andronescu.
Doamne, prostia duduie....
"Pe masa comisiei se află ordonanţa pentru modificarea bacalaureatului de anul trecut, care a produs deja efecte. Ar fi foarte uşor de introdus un amendament care presupune doar acest bacalaureat profesional", a spus Andronescu.
Ministrul Educaţiei a arătat în comisia senatorială că, timp de doi ani, bacalaureatul a adus doar rezultate slabe, astfel că, pentru cei care merg pe piaţa muncii s-a decis să se gândească o formulă prin care aceşti elevi să finalizeze liceul şi să meargă pe piaţa muncii.
"Am gândit să îi adăugăm bacalaureatului o componentă privind bacalaureatul profesional, care nu dă drept de acces pe învăţământul superior, dar dă drept pe piaţa muncii", a spus ministrul Educaţiei, precizând că acest bacalaureat profesional rămâne la opţiunea elevului şi a părinţilor.
Potrivit ministrului, bacalaureatul profesional are comun cu bacalaureatul naţional probele de competenţă, apoi cei care optează pentru această variantă trebuie să susţină un proiect, o probă practică şi un examen scris la educaţia antreprenorială, care este comună tuturor liceenilor.
"Dacă cineva a optat într-o sesiune numai pentru bacalaureatul profesional şi dacă peste o sesiune se răzgândeşte şi vrea în învăţământul superior, dă diferenţa şi poate să îşi continue cariera profesională", a mai spus Andronescu.
Doamne, prostia duduie....
Mă-ta are cratimă
Sutele de mii de tineri care au picat bacul în ultimii ani configurează o „bulă” socială cu un potenţial de proporţii al răului. Cea mai mare parte dintre nereuşiţi pur şi simplu n-au vrut să înveţe, fiind, potrivit propriilor declaraţii, prea ocupaţi cu distracţia. Literatura, gramatica, matematica sau istoria li se par acestor viitori cetăţeni de nădejde ai patriei noastre nişte aiureli, obositoare şi inutile.
Cultura nu mai reprezintă o valoare în societatea românească. A reprezentat, în comunism, fie ca instrument de propagandă, fie ca formă de rezistenţă, fie ca modalitate de îmbunătăţire a omului în singurătatea nopţii totalitare. În postcomunismul românesc, cultura-propagandă şi cultura-rezistenţă practic au dispărut, iar acum cultura sufletului bun a ajuns în faza descompunerii accelerate.
Cultura sufletului bun e dincolo de acel pragmatic şi imediat „ai carte, ai parte”.
Cineva care l-a citit cu adevărat pe Eminescu, un spectator al pieselor lui Shakespeare şi Caragiale, un cunoscător al lui Don Quijote şi al Ţiganiadei lui Budai-Deleanu, un om care a ascultat măcar o dată în viaţă Mozart, Verdi sau Bach nu are doar o minte mobilată.
Geometria, structurile algebrice, limita, asimptota, derivata nu dezvoltă doar capacitatea de a raţiona.
A înţelege principiile mecanicii şi termodinamicii înseamnă mai mult decât a şti cum funcţionează un motor şi cum se învârte Universul.
O minte cultivată înrâureşte sufletul. Cel ce cunoaşte, adunătorul de bunuri simbolice, e mai departe de a fi un om rău, dăunător celorlalţi – excepţiile, unele monstruoase, confirmă această regulă de conversie a culturii în morală şi civilizaţie.
Omul atins de cultură ajunge mult mai greu intolerant, xenofob, rasist, fan al dictaturii sau anarhiei – toate, întruchipări ale sufletului rău.
Câteva versuri citite sau auzite cândva îl pot face, subconştient, să şovăie înainte de a-şi lovi soţia sau copilul.
Marea muzică şi studiul istoriei pot să-l influenţeze în a fi mai atent cu semenii, în a refuza să judece şi să denigreze doar din auzite, îi dau puterea de a înţelege şi ce nu-i convine sau nu-l interesează direct.
Cunoaşterea gramaticii îl poate opri de la a scrie sau rosti o înjurătură – „Mă-ta are cratimă”, zice o melodie făcută de tineri.
Liserupiştii de cultură generală vor fi nu numai ignari, dar şi egoişti, nepăsători, abrutizaţi, mârlani. Ţoape cu laptoape, ticăloşi lipsiţi de exerciţiul respectului şi admiraţiei, fără onoare, bun-simţ şi bună-credinţă.
Generaţiile lor vor da ţării mai mult locuitori, mai puţin cetăţeni şi mult mai puţin oameni.
Şi toţi aceştia vor vota şi vor fi aleşi.
Sutele de mii de tineri care au picat bacul în ultimii ani configurează o „bulă” socială cu un potenţial de proporţii al răului. Cea mai mare parte dintre nereuşiţi pur şi simplu n-au vrut să înveţe, fiind, potrivit propriilor declaraţii, prea ocupaţi cu distracţia. Literatura, gramatica, matematica sau istoria li se par acestor viitori cetăţeni de nădejde ai patriei noastre nişte aiureli, obositoare şi inutile.
Cultura nu mai reprezintă o valoare în societatea românească. A reprezentat, în comunism, fie ca instrument de propagandă, fie ca formă de rezistenţă, fie ca modalitate de îmbunătăţire a omului în singurătatea nopţii totalitare. În postcomunismul românesc, cultura-propagandă şi cultura-rezistenţă practic au dispărut, iar acum cultura sufletului bun a ajuns în faza descompunerii accelerate.
Cultura sufletului bun e dincolo de acel pragmatic şi imediat „ai carte, ai parte”.
Cineva care l-a citit cu adevărat pe Eminescu, un spectator al pieselor lui Shakespeare şi Caragiale, un cunoscător al lui Don Quijote şi al Ţiganiadei lui Budai-Deleanu, un om care a ascultat măcar o dată în viaţă Mozart, Verdi sau Bach nu are doar o minte mobilată.
Geometria, structurile algebrice, limita, asimptota, derivata nu dezvoltă doar capacitatea de a raţiona.
A înţelege principiile mecanicii şi termodinamicii înseamnă mai mult decât a şti cum funcţionează un motor şi cum se învârte Universul.
O minte cultivată înrâureşte sufletul. Cel ce cunoaşte, adunătorul de bunuri simbolice, e mai departe de a fi un om rău, dăunător celorlalţi – excepţiile, unele monstruoase, confirmă această regulă de conversie a culturii în morală şi civilizaţie.
Omul atins de cultură ajunge mult mai greu intolerant, xenofob, rasist, fan al dictaturii sau anarhiei – toate, întruchipări ale sufletului rău.
Câteva versuri citite sau auzite cândva îl pot face, subconştient, să şovăie înainte de a-şi lovi soţia sau copilul.
Marea muzică şi studiul istoriei pot să-l influenţeze în a fi mai atent cu semenii, în a refuza să judece şi să denigreze doar din auzite, îi dau puterea de a înţelege şi ce nu-i convine sau nu-l interesează direct.
Cunoaşterea gramaticii îl poate opri de la a scrie sau rosti o înjurătură – „Mă-ta are cratimă”, zice o melodie făcută de tineri.
Liserupiştii de cultură generală vor fi nu numai ignari, dar şi egoişti, nepăsători, abrutizaţi, mârlani. Ţoape cu laptoape, ticăloşi lipsiţi de exerciţiul respectului şi admiraţiei, fără onoare, bun-simţ şi bună-credinţă.
Generaţiile lor vor da ţării mai mult locuitori, mai puţin cetăţeni şi mult mai puţin oameni.
Şi toţi aceştia vor vota şi vor fi aleşi.