Subpage under development, new version coming soon!
Subject: »CHESTII DRAGUTE
ce sa apreciezi ... tu nu ai prins zile cand alergai prin padure dupa radaste ?
asta nu si-a pierdut simtul umorului ... a luat cu suspendare
E minunat sã fii doctor! În ce altã profesiune îi poţi cere unei femei frumoase sã se dezbrace, s-o admiri cât pofteşti, iar nota de platã s-o achite soţul ei?…
În sala de operaţie:
Asistenta: Dom’profesor, totul e pregãtit pentru operaţie, dar pacientul a dispãrut!
Chirurgul: Nu-i nimic, începem şi fãrã el…
Dupã terminarea operaţiei, unei doamne i se înmâneazã nota de platã pe care urmeazã sã o plãteascã chirurgului:
– Cu preţurile pe care le iau, ofteazã ea, nici nu-i de mirare cã-şi pun toţi mãşti pe figurã.
Doctorul: Sorã, întreabã-l pe accidentat cum se numeşte, ca sã-i putem anunţa familia.
Sora: Domnule doctor, pacientul spune cã familia lui ştie cum îl cheamã…
Chirurgul: Mã socotiţi poate, un mãcelar…
Pacientul: Oh, nu, mãcelarul întâi omoarã şi pe urmã jupoaie.
Chirurgul cãtre pacient, dupã consult:
– Iertaţi-mã, domnule, dar aş vrea sã fiu plãtit anticipat…
– Doctore, mi-e fricã! E prima mea operaţie.
– Nu vã neliniştiţi. Si eu sunt tot la prima…
Dupã examinarea unui pacient care a suferit un accident de automobil, medicul spune:
– N-aveţi nimic serios. Peste o zi-douã puteţi sã mergeţi acasã.
A doua zi, îngrijorat, medicul îi comunicã:
– Va trebui sã mai rãmâneţi în spital încã trei luni. Ziarele de dimineaţã au scris cã aţi suferit un accident foarte grav şi viaţa dumneavoastrã e în pericol!…
O doamnã sã laudã unei vecine:
– Fiul meu e un mare chirurg. A fãcut peste trei sute de operaţii şi nu s-a tãiat niciodatã la deget!…
– De ce, în timpul operaţiilor, chirurgii poartã mãnuşi de cauciuc?
– Ca sã nu rãmânã amprente!
Pacientul: Credeţi cã operaţia asta e absolut necesarã ? O sã mã coste cam mult, se pare…
Chirurgul: Preferaţi cheltuielile de înmormântare ?…
Pacientul: Nu, nu, dar n-aş vrea sã le plãtesc pe amândouã !…
– Am aflat cã soţul tãu lucreazã la pompe funebre şi parcã-mi spuneai cã-i medic.
– Nu dragã, eu am zis doar cã urmeazã profesia de medic…
– Fiule, lasã-te de fumurile astea cu pictura şi apucã-te serios de medicinã…
– De ce, tatã?…
– Simplu: în picturã toate greşelile rãmân expuse vederii, în timp ce în medicinã ele sunt îngropate odatã cu bolnavul…
– Doctore, am început sã uit. Ce sã fac?
– Datorii.
– Ce simţiţi când palpez aici?
– Mai nimic. Apãsaţi pe portofel.
Pacientul, îmbrãcându-se dupã ce i s-a luat tensiunea:
– Şi cât am de platã, doctore?
– Despre asta vorbim mai tarziu… Acum aveţi tensiunea mult prea ridicatã…
În sala de operaţie:
Asistenta: Dom’profesor, totul e pregãtit pentru operaţie, dar pacientul a dispãrut!
Chirurgul: Nu-i nimic, începem şi fãrã el…
Dupã terminarea operaţiei, unei doamne i se înmâneazã nota de platã pe care urmeazã sã o plãteascã chirurgului:
– Cu preţurile pe care le iau, ofteazã ea, nici nu-i de mirare cã-şi pun toţi mãşti pe figurã.
Doctorul: Sorã, întreabã-l pe accidentat cum se numeşte, ca sã-i putem anunţa familia.
Sora: Domnule doctor, pacientul spune cã familia lui ştie cum îl cheamã…
Chirurgul: Mã socotiţi poate, un mãcelar…
Pacientul: Oh, nu, mãcelarul întâi omoarã şi pe urmã jupoaie.
Chirurgul cãtre pacient, dupã consult:
– Iertaţi-mã, domnule, dar aş vrea sã fiu plãtit anticipat…
– Doctore, mi-e fricã! E prima mea operaţie.
– Nu vã neliniştiţi. Si eu sunt tot la prima…
Dupã examinarea unui pacient care a suferit un accident de automobil, medicul spune:
– N-aveţi nimic serios. Peste o zi-douã puteţi sã mergeţi acasã.
A doua zi, îngrijorat, medicul îi comunicã:
– Va trebui sã mai rãmâneţi în spital încã trei luni. Ziarele de dimineaţã au scris cã aţi suferit un accident foarte grav şi viaţa dumneavoastrã e în pericol!…
O doamnã sã laudã unei vecine:
– Fiul meu e un mare chirurg. A fãcut peste trei sute de operaţii şi nu s-a tãiat niciodatã la deget!…
– De ce, în timpul operaţiilor, chirurgii poartã mãnuşi de cauciuc?
– Ca sã nu rãmânã amprente!
Pacientul: Credeţi cã operaţia asta e absolut necesarã ? O sã mã coste cam mult, se pare…
Chirurgul: Preferaţi cheltuielile de înmormântare ?…
Pacientul: Nu, nu, dar n-aş vrea sã le plãtesc pe amândouã !…
– Am aflat cã soţul tãu lucreazã la pompe funebre şi parcã-mi spuneai cã-i medic.
– Nu dragã, eu am zis doar cã urmeazã profesia de medic…
– Fiule, lasã-te de fumurile astea cu pictura şi apucã-te serios de medicinã…
– De ce, tatã?…
– Simplu: în picturã toate greşelile rãmân expuse vederii, în timp ce în medicinã ele sunt îngropate odatã cu bolnavul…
– Doctore, am început sã uit. Ce sã fac?
– Datorii.
– Ce simţiţi când palpez aici?
– Mai nimic. Apãsaţi pe portofel.
Pacientul, îmbrãcându-se dupã ce i s-a luat tensiunea:
– Şi cât am de platã, doctore?
– Despre asta vorbim mai tarziu… Acum aveţi tensiunea mult prea ridicatã…