Subpage under development, new version coming soon!
Subject: »CHESTII DRAGUTE
Din pacate ff adevarat, asa ca ...un ochi plange, altul rade(tot cu lacrimi:D)
CHEIA - Adrian Paunescu
Mari poeti, de-a lungul vremii, au asemanat femeia
Cu o floare, cu un soare, c-o zeita, cu scanteie, cu o apa, c-o papusa
Eu, cum nu-s poet prea mare, zic ca seamana c-o usa.
Usa catre fericire, usa catre mangaiere
Usa ce spre taine duce galopand... luna de miere.
Usa catre inrobire, usa jugului etern
Usa care-ti deschide perspectiva spre infern.
De, dar ca s-ajungi sa intri, e-o problema delicata
Fiindca mai intai de toate, usa trebuie descuiata.
Si treaba se face bine si devine fericita
Nu cu cheia la-ntimplare, ci cu cheia potrivita,
Cheia ei originala, orice usa-n lumea asta
Dupa nunta si traditie are cheia ei si... basta!
Dar de iei un gen de usa, simpla, dubla sau de tei
Si-ai sa vezi ca merg la dinsa doua sau mai multe chei
Stai, n-o sparge cu toporul, nu tipa, nu fa scandal
Ia-ti mai bine portofelul si te du la tribunal.
Ca sa-ti iei o alta usa, liber trebuie sa fii
Si-asta costa, dupa leafa, de la 3 la 7 mii!
Cand alegi o usa noua, trebuie s-o faci cu arta
Sa n-aiba, Doamne fereste, broasca defecta, sparta ...
Ca broasca atat e buna pana n-a scapat la chei,
Ca pe urma n-o mai fereci, nici cu doua nici cu trei
E asemeni cu ulciorul, care dus prea des la apa
Te trezesti ca-i sare smaltul, ori se sparge, ori se crapa
Usa este ca gaina, ca abia cand e batrana
Mai matura si mai coapta, face supa cea mai buna.
Da, dar care om in viata nu si-a spus in gandul lui:
"Da-o dracului de supa, vreau un piciorus de pui"?
Usa este ca un loto, zice pustiului un tata
Nu e nici o diferenta - dai un ban mai tragi odata
insa,dragul tatii, afla, nu tine cat vesnicia,
Ca exagerand cu joaca, ti se strica jucaria.
Am vazut o usa care a trait in viata toata
Ca o sfanta cuvioasa, si-a murit nedescuiata
A urlat la dansa cerul,cu o voce ca de crai:
Hei, stafie ingalbenita, poate vrei sa intri-n rai?
Mars la iad, acolo-i locul pentru-o scandura uscata
Ai trait degeaba-n lume si-ai ramas tot incuiata.
Ce te temi mereu de usa ! o sa-mi spuneti cu temei!
Habar n-am. Aveti dreptate, sa vorbim atunci de chei.
Fiindca principalu-n lume, nu e gandul, nici ideea
Nu e focul si nici roata, principalul este cheia.
Si exista chei... O groaza, cati barbati, atatea chei,
Ca de cind e lumea lume, cheile le tin la ei.
Unele sint lungi si groase, sau subtiri ca un siret
Altele mici, delicate, ce deschid si un fiset.
Principalul nu-i marimea, important - la orice usa -
E sa se lovesca cheia si sa fie... jucausa.
Sa nu se-ndoaie-n broasca si sa tina la-nvartit.
Chei de lacate, valize, de casete, frigidere,
De camari, de manastire, pivnite sau sifoniere,
Ar mai fi cheia franceza, cheia la casa de bani,
Cheia de la TURNUL LONDREI sau facuta de tigani,
Dara, ce te faci amice, ca din sute de modele
Tu te chinui toata viata cu o cheie de... sardele!
Merge ea cat merge bine, dar apoi prinde rugina
Si-atunci nici Gerovitalul n-o mai scoate la lumina!
Poti sa-i dai cu glaspapirul, smirghel, pile, ciocolata,
Tot ce-ncerci este zadarnic, ti-a iesit din uz si gata!
Geaba-ncerci, geaba te zbuciumi si degeaba-ti iesi din fire.
Nu te mai vaita la lume, nu e vina nimanui,
Leaga-o cu-n siret sau funda, fa-i un nod si pune-o-n cui!
Sunt atitea chei pe lume, cheia "sol" si cheia "fa",
Dar asta nu te-ncalzeste daca n-ai tu cheia ta.
Si... zicind cum zic batranii... la o tinerete noua,
Zici... privindu-ti... amintirea...
"AH, DE-AS FI AVUT EU DOUA! "
Mari poeti, de-a lungul vremii, au asemanat femeia
Cu o floare, cu un soare, c-o zeita, cu scanteie, cu o apa, c-o papusa
Eu, cum nu-s poet prea mare, zic ca seamana c-o usa.
Usa catre fericire, usa catre mangaiere
Usa ce spre taine duce galopand... luna de miere.
Usa catre inrobire, usa jugului etern
Usa care-ti deschide perspectiva spre infern.
De, dar ca s-ajungi sa intri, e-o problema delicata
Fiindca mai intai de toate, usa trebuie descuiata.
Si treaba se face bine si devine fericita
Nu cu cheia la-ntimplare, ci cu cheia potrivita,
Cheia ei originala, orice usa-n lumea asta
Dupa nunta si traditie are cheia ei si... basta!
Dar de iei un gen de usa, simpla, dubla sau de tei
Si-ai sa vezi ca merg la dinsa doua sau mai multe chei
Stai, n-o sparge cu toporul, nu tipa, nu fa scandal
Ia-ti mai bine portofelul si te du la tribunal.
Ca sa-ti iei o alta usa, liber trebuie sa fii
Si-asta costa, dupa leafa, de la 3 la 7 mii!
Cand alegi o usa noua, trebuie s-o faci cu arta
Sa n-aiba, Doamne fereste, broasca defecta, sparta ...
Ca broasca atat e buna pana n-a scapat la chei,
Ca pe urma n-o mai fereci, nici cu doua nici cu trei
E asemeni cu ulciorul, care dus prea des la apa
Te trezesti ca-i sare smaltul, ori se sparge, ori se crapa
Usa este ca gaina, ca abia cand e batrana
Mai matura si mai coapta, face supa cea mai buna.
Da, dar care om in viata nu si-a spus in gandul lui:
"Da-o dracului de supa, vreau un piciorus de pui"?
Usa este ca un loto, zice pustiului un tata
Nu e nici o diferenta - dai un ban mai tragi odata
insa,dragul tatii, afla, nu tine cat vesnicia,
Ca exagerand cu joaca, ti se strica jucaria.
Am vazut o usa care a trait in viata toata
Ca o sfanta cuvioasa, si-a murit nedescuiata
A urlat la dansa cerul,cu o voce ca de crai:
Hei, stafie ingalbenita, poate vrei sa intri-n rai?
Mars la iad, acolo-i locul pentru-o scandura uscata
Ai trait degeaba-n lume si-ai ramas tot incuiata.
Ce te temi mereu de usa ! o sa-mi spuneti cu temei!
Habar n-am. Aveti dreptate, sa vorbim atunci de chei.
Fiindca principalu-n lume, nu e gandul, nici ideea
Nu e focul si nici roata, principalul este cheia.
Si exista chei... O groaza, cati barbati, atatea chei,
Ca de cind e lumea lume, cheile le tin la ei.
Unele sint lungi si groase, sau subtiri ca un siret
Altele mici, delicate, ce deschid si un fiset.
Principalul nu-i marimea, important - la orice usa -
E sa se lovesca cheia si sa fie... jucausa.
Sa nu se-ndoaie-n broasca si sa tina la-nvartit.
Chei de lacate, valize, de casete, frigidere,
De camari, de manastire, pivnite sau sifoniere,
Ar mai fi cheia franceza, cheia la casa de bani,
Cheia de la TURNUL LONDREI sau facuta de tigani,
Dara, ce te faci amice, ca din sute de modele
Tu te chinui toata viata cu o cheie de... sardele!
Merge ea cat merge bine, dar apoi prinde rugina
Si-atunci nici Gerovitalul n-o mai scoate la lumina!
Poti sa-i dai cu glaspapirul, smirghel, pile, ciocolata,
Tot ce-ncerci este zadarnic, ti-a iesit din uz si gata!
Geaba-ncerci, geaba te zbuciumi si degeaba-ti iesi din fire.
Nu te mai vaita la lume, nu e vina nimanui,
Leaga-o cu-n siret sau funda, fa-i un nod si pune-o-n cui!
Sunt atitea chei pe lume, cheia "sol" si cheia "fa",
Dar asta nu te-ncalzeste daca n-ai tu cheia ta.
Si... zicind cum zic batranii... la o tinerete noua,
Zici... privindu-ti... amintirea...
"AH, DE-AS FI AVUT EU DOUA! "
Actiunea se petrece pe o banca in parc.
MANELISTUL : E liber?
PATAPIEVICI : Da…
MANELISTUL : Seminte?
PATAPIEVICI : Nu, multumesc. Aruncati cojile pe jos?
MANELISTUL : Pai unde sloboz sa le-arunc? Nu vezi unde-i cosu'? Pai daca ma duc pan-acolo sa scuip dupa fiecare samanta nu ma ia toti dracii de oboseala? Da-mi mata o foaie din cartea aia si-mi fac un cornet…
PATAPIEVICI : Vai de mine! Dar asta-i “Critica ratiunii pure”…
MANELISTUL : Are foi veline sau normale?
PATAPIEVICI : Normale…
MANELISTUL : Atunci e bune, da incoa’!
PATAPIEVICI : Nu se poate…
MANELISTUL : De ce coa#e?
PATAPIEVICI : (incercand sa gaseasca ceva) Am…imprumutat-o de la biblioteca!
MANELISTUL : Da’ de ce?
PATAPIEVICI : Ca s-o recitesc…
MANELISTUL : Pai ce? Ai mai citit-o odata?
PATAPIEVICI : Am mai citit-o de trei ori…
MANELISTUL : Coa#e tu ai o obsesie?
PATAPIEVICI : Nu…Sunt anumite carti la care e bine sa revii in viata…
MANELISTUL : Da’ despre ce e vorba?
PATAPIEVICI : E o carte de filosofie. Kant încearcă să integreze într-o concepţie unitară cele două poziţii contrare ale teoriei cunoaşterii din vremea sa, pe de o parte raţionalismul lui René Descartes, pe de alta empirismul filozofilor englezi John Locke şi David Hume. În acest scop, Kant face deosebirea între judecata analitică şi cea sintetică. În cazul judecăţii analitice, adevărul derivă din analiza însăşi a conceptului, fără a mai fi nevoie de un experiment, respectiv de o percepţie sensorială. În situaţia în care o analiză raţională nu este suficientă pentru a extrage adevărul şi este nevoie de o observaţie senzorială sau experiment, atunci avem de a face cu o judecată sintetică. Evident, toate cunoştinţele valabile la un moment dat derivate din experienţă au prin urmare un caracter sintetic. În continuare, Kant împarte judecăţile în empirice sau a posteriori şi judecăţi a priori.
MANELISTUL : Hai ca poate-ti iau familia-n p..a! Da-te-n sange ca io ti-am vorbit frumos! (il scuipa si pleaca amenintandu-l cu tovarasii)
MANELISTUL : E liber?
PATAPIEVICI : Da…
MANELISTUL : Seminte?
PATAPIEVICI : Nu, multumesc. Aruncati cojile pe jos?
MANELISTUL : Pai unde sloboz sa le-arunc? Nu vezi unde-i cosu'? Pai daca ma duc pan-acolo sa scuip dupa fiecare samanta nu ma ia toti dracii de oboseala? Da-mi mata o foaie din cartea aia si-mi fac un cornet…
PATAPIEVICI : Vai de mine! Dar asta-i “Critica ratiunii pure”…
MANELISTUL : Are foi veline sau normale?
PATAPIEVICI : Normale…
MANELISTUL : Atunci e bune, da incoa’!
PATAPIEVICI : Nu se poate…
MANELISTUL : De ce coa#e?
PATAPIEVICI : (incercand sa gaseasca ceva) Am…imprumutat-o de la biblioteca!
MANELISTUL : Da’ de ce?
PATAPIEVICI : Ca s-o recitesc…
MANELISTUL : Pai ce? Ai mai citit-o odata?
PATAPIEVICI : Am mai citit-o de trei ori…
MANELISTUL : Coa#e tu ai o obsesie?
PATAPIEVICI : Nu…Sunt anumite carti la care e bine sa revii in viata…
MANELISTUL : Da’ despre ce e vorba?
PATAPIEVICI : E o carte de filosofie. Kant încearcă să integreze într-o concepţie unitară cele două poziţii contrare ale teoriei cunoaşterii din vremea sa, pe de o parte raţionalismul lui René Descartes, pe de alta empirismul filozofilor englezi John Locke şi David Hume. În acest scop, Kant face deosebirea între judecata analitică şi cea sintetică. În cazul judecăţii analitice, adevărul derivă din analiza însăşi a conceptului, fără a mai fi nevoie de un experiment, respectiv de o percepţie sensorială. În situaţia în care o analiză raţională nu este suficientă pentru a extrage adevărul şi este nevoie de o observaţie senzorială sau experiment, atunci avem de a face cu o judecată sintetică. Evident, toate cunoştinţele valabile la un moment dat derivate din experienţă au prin urmare un caracter sintetic. În continuare, Kant împarte judecăţile în empirice sau a posteriori şi judecăţi a priori.
MANELISTUL : Hai ca poate-ti iau familia-n p..a! Da-te-n sange ca io ti-am vorbit frumos! (il scuipa si pleaca amenintandu-l cu tovarasii)
Un roman, ajuns in Franta, isi ia 'petit dejuner'-ul (cafea, croissant, paine, unt si marmelada) cand un francez, mestecandu-si nelipsita sa guma, se aseaza langa el.
Romanul il ignora in mod vadit, dar in ciuda acestui lucru, francezul il apostrofeaza:
- Voi painea o mancati toata?
Romanul raspunde, prost dispus:
-Evident.
Francezul facand un balon cu guma:
- Noi nu. In Franta mancam doar miezul. Coaja o adunam intr-un tomberon, o reciclam, o transformam in croissant si o vindem in Romania !, continua francezul cu o strambatura insolenta.
Romanul pastreaza tacerea.
Francezul insista:
-Voi puneti marmelada pe paine?
Romanul: -Evident.
Francezul, intorcand guma intre dinti si ranjind,zice:
-Noi nu. In Franta, la micul dejun, noi mancam fructe proaspete, dar punem toate cojile si ramasitele intr-un tomberon, le reciclam, facem marmelada si o vindem in Romania ...
Atunci, romanul intreaba:
-Voi francezii faceti sex?
-'Bine-nteles! raspunde francezul cu un zambet imens.
-Si ce faceti cu prezervativele folosite? continua sa intrebe romanul.
La care francezul raspunde ranjind:
-Le aruncam, bine-nteles.
- Noi nu ; conchide romanul , in Romania , le strangem intr-un tomberon, le reciclam, le transformam in guma de mestecat si o vindem in Franta.
Romanul il ignora in mod vadit, dar in ciuda acestui lucru, francezul il apostrofeaza:
- Voi painea o mancati toata?
Romanul raspunde, prost dispus:
-Evident.
Francezul facand un balon cu guma:
- Noi nu. In Franta mancam doar miezul. Coaja o adunam intr-un tomberon, o reciclam, o transformam in croissant si o vindem in Romania !, continua francezul cu o strambatura insolenta.
Romanul pastreaza tacerea.
Francezul insista:
-Voi puneti marmelada pe paine?
Romanul: -Evident.
Francezul, intorcand guma intre dinti si ranjind,zice:
-Noi nu. In Franta, la micul dejun, noi mancam fructe proaspete, dar punem toate cojile si ramasitele intr-un tomberon, le reciclam, facem marmelada si o vindem in Romania ...
Atunci, romanul intreaba:
-Voi francezii faceti sex?
-'Bine-nteles! raspunde francezul cu un zambet imens.
-Si ce faceti cu prezervativele folosite? continua sa intrebe romanul.
La care francezul raspunde ranjind:
-Le aruncam, bine-nteles.
- Noi nu ; conchide romanul , in Romania , le strangem intr-un tomberon, le reciclam, le transformam in guma de mestecat si o vindem in Franta.
e haioasa, dar murinho a luat titlul de doua ori in anglia
performantele lui murinho la chelsea:
FA Premier League: 2004-05, 2005-06
FA Cup: 2007
Football League Cup: 2005, 2007
performantele lui murinho la chelsea:
FA Premier League: 2004-05, 2005-06
FA Cup: 2007
Football League Cup: 2005, 2007
am mai dat si eu asa prin curtea scolii :))
ai vrea tu..ori vedem video, ori nu te credem! :))
pai omu' nu a zis ca a fost la scoala, a zis in curtea scolii :)) acolo mi-am petrecut si eu veacul :)) (no offense)