Subpage under development, new version coming soon!
Subject: Demascarea Industriei Muzica
nici numele tau de user nu-mi da sperante pt viitor:))(joke)
Asta-i si ideea:)) fuck the sistem and the people who embrace it:d
Un sistem care te obliga sa fii intr-un anume fel:d Un sistem in care oamenii diferiti sunt catalogati nebuni... majoritatea nu reusesc sa vada dincolo de tiparele care ni se impun, asta este problema...
Ne este rusine sa fim noi insine intrucat ne raportam la sistem, asta-i crudul adevar:D De cate ori spuneti ''fac asta fiindca asa vreau nu fiindca asa trebuie?'' nu mi-e rusine sa fac cu tare lucru, si ce daca vad altii si ma cred intr-un anume fel, fiecare este liber sa faca ce vrea... Eram la metrou si schimbam magistrala (Piata unirii). A venit metroul si toata lumea care era inca sus si nu coborase pe peron a inceput sa alerge sa prinda metroul... Nimeni nu-si pune intrebarea, incotro alerg, de ce dreaq ma grabesc?
(edited)
Un sistem care te obliga sa fii intr-un anume fel:d Un sistem in care oamenii diferiti sunt catalogati nebuni... majoritatea nu reusesc sa vada dincolo de tiparele care ni se impun, asta este problema...
Ne este rusine sa fim noi insine intrucat ne raportam la sistem, asta-i crudul adevar:D De cate ori spuneti ''fac asta fiindca asa vreau nu fiindca asa trebuie?'' nu mi-e rusine sa fac cu tare lucru, si ce daca vad altii si ma cred intr-un anume fel, fiecare este liber sa faca ce vrea... Eram la metrou si schimbam magistrala (Piata unirii). A venit metroul si toata lumea care era inca sus si nu coborase pe peron a inceput sa alerge sa prinda metroul... Nimeni nu-si pune intrebarea, incotro alerg, de ce dreaq ma grabesc?
(edited)
pentru mine Dumnezeu exista si nimeni nu-mi poate schimba parerea...
Colegul meu de birou a spus la un moment dat o vorba ca mi-a ramas in minte atunci cand discutam despre faptul ca in Biblie spune ca nu trebuie sa ne punem intrebari. "Oare Dumnezeu vrea sa aiba o lume plina de prosti?"...e normal sa ne punem intrebari, insa anormal zic eu, sa ne lasam influentati si sa ne pierdem credinta
Colegul meu de birou a spus la un moment dat o vorba ca mi-a ramas in minte atunci cand discutam despre faptul ca in Biblie spune ca nu trebuie sa ne punem intrebari. "Oare Dumnezeu vrea sa aiba o lume plina de prosti?"...e normal sa ne punem intrebari, insa anormal zic eu, sa ne lasam influentati si sa ne pierdem credinta
Daca incepeti sa va puneti intrebari dupa discutia purtata mai sus (nu neaparat in legatura cu religia) inseamna ca nu sunteti complet pierduti:)) (ce metaforic sunt azi) In caz contrar...
Daca crezi in Dumnezeu fiindca asa vrei, atunci fie ca te inseli este Ok. Daca crezi in Dumnezeu fiindca asa ai auzit ca trebuie, atunci nu numaic a nu esti crestin, dar esti si penibil:)
Daca crezi in Dumnezeu fiindca asa vrei, atunci fie ca te inseli este Ok. Daca crezi in Dumnezeu fiindca asa ai auzit ca trebuie, atunci nu numaic a nu esti crestin, dar esti si penibil:)
in biblie scrie ca Adam si Eva au facut pacatul stramosesc intrucat au mancat din marul interzis:D Intrebare: Dece mar si nu palmier sau bananier? :)) sau de ce n-au mancat un pepene? :))
raspuns: cei care au inventat religia nu aveau palmieri in tara:))
iar daca Adam si Eva erau chinezi, am fi fost inca in Paradis, ca ar fi mancat sarpele, nu marul :))
In legatura cu discutia aceea... o citisem mai demult pe un forum, iar cineva a pus un link si spre 'adevarata' discutie, in care castiga profesorul... Nu ca as tine cu profesorul, dar mi se pare interesanta si discutia aia, doar s-o gasesc :)
raspuns: cei care au inventat religia nu aveau palmieri in tara:))
iar daca Adam si Eva erau chinezi, am fi fost inca in Paradis, ca ar fi mancat sarpele, nu marul :))
In legatura cu discutia aceea... o citisem mai demult pe un forum, iar cineva a pus un link si spre 'adevarata' discutie, in care castiga profesorul... Nu ca as tine cu profesorul, dar mi se pare interesanta si discutia aia, doar s-o gasesc :)
ce hacker sunt :))
ia, ce ziceti de povestea asta?:D
Profesorul de filozofie a unei universităţi importante şi-a provocat studenţii să răspundă la următoarea întrebare în forma dilemei lui Euthyphro: "Dumnezeu a creat tot ceea ce există?"
Un student a răspuns ferm: "Da!"
Profesorul a pus o noua întrebare: "Dacă Dumnezeu a creat totul înseamnă că el l-a creat şi pe diavol. Şi de vreme ce acesta există (aşa cum putem observa în propriile noastre acţiuni), înseamnă că Dumnezeu este cel rău?"
Studentul a devenit tăcut şi îngândurat un moment pentru faptul că viziunea proprie asupra lumii îi este atacată, apoi s-a ridicat în picioare şi a întrebat:
"Domnule profesor pot să pun o întrebare?"
Profesorul: "Bineînţeles de aceea suntem aici ca să discutam."
Studentul: "Domnule profesor, starea de cald există?"
Profesorul: "Da, există starea de cald."
Studentul: "Există starea de rece?"
Profesorul: "Da există şi starea de rece."
Studentul a răspuns: "De fapt starea de rece nu există. În concordanţă cu legile fizicii, ceea ce noi considerăm rece reprezintă de fapt absenţa căldurii. Orice lucru poate fi obiect de studiu atâta vreme cât transmite energie (căldura). Zero absolut reprezintă absenţa totală a căldurii, dar starea de rece nu există. Ce am făcut noi este doar să creăm un termen care să descrie ce simţim când nu primim căldură în organism. Căldura nu e opusul frigului ci e absenţa ei."
Profesorul dând din cap dezaprobator încercând să-şi amintească de câte ori a auzit această eroare logică: "Îţi aminteşti din cursul tău de logică despre secţiunea care tratează sofismele semantice? Conform logicii tale am putea spune că nu există căldură ci doar diferite grade de rece."
Studentul face o faţă confuză.
Profesorul: "Alegerea ta între 'cald' şi 'rece' e arbitrară. În realitate, ambele, 'cald' cât şi 'rece' sunt termeni subiectivi … ceea ce filozoful John Locke numeşte 'calităţi secundare'. Calităţile secundare se referă la fenomene reale: la mişcarea atomilor şi a particulelor subatomice. Noi ne referim la diferite mărimi ale mişcării, la 'temperatură'. Deci ceea ce avem de fapt este 'temperatură' … termenii 'cald' şi 'rece' sunt termeni subiectivi care să denote experienţa noastră relativă la temperatură. Deci argumentul tău e suspicios în cel mai bun caz. Nu ai demonstrat că 'rece' nu există, ceea ce ai arătat este că de fapt 'cald' e un termen subiectiv."
Studentul un pic uimit: "Oh … bine … atunci există ceva ce numim noi 'întuneric'?
Profesorul: "Văd că recurgi la aceeaşi eroare logică dar cu un set diferit de calităţi secundare."
Studentul: "Deci recunoaşteţi că există întuneric?"
Profesorul: "Ceea ce spun este că repeţi aceeaşi eroare. Întunericul există ca şi calitate secundară."
Studentul: "Vă înşelaţi din nou, domnule profesor. Nici întunericul nu există. Ceea ce există de fapt este doar absenţa luminii. Lumina poate fi studiată, întunericul nu. Nici nu poate fi fracţionat întunericul, lumina da. O simplă rază de lumină alungă întunericul pe suprafaţa pe care ajunge raza de lumină. Întunericul este un termen inventat de oameni pentru a descrie ce se întâmpla când nu avem lumină. Dacă ar exista aţi putea să faceţi întunericul mai întunecat şi să-mi daţi un borcan din acest întuneric?"
Profesorul: "Desigur imediat după ce îmi dai şi tu un borcan de lumină. Acum serios, ceea ce numim noi 'lumină' de fapt sunt fotoni. Confunzi din nou calităţile secundare cu un atribut. 'Lumina' şi 'întunericul' sunt termeni subiectivi care-i folosim pentru a măsura fotoni. Fotonii chiar există. Încercând să eradichezi un termen subiectiv nu vei reuşi să arăţi că fenomenul în sine nu există: fotonii."
Studentul încearcă în gând să-şi clarifice nişte probleme legate de fizica cuantică.
Profesorul: "Văd ca încă te mai frămânţi cu eroarea logică ascunsă în argumentul tău. Continuă poate te vei clarifica."
Studentul: "Păi, dumneavoastră lucraţi pe premisa dualităţii", explică studentul creştin.
Profesorul: "Ţi-am refutat deja de două ori argumentul, dar continuă."
Studentul: "Pai aţi afirmat că există un D-zeu bun şi un D-zeu rău, dvs. vedeţi conceptul de D-zeu ca ceva finit, ca ceva ce putem măsura."
Profesorul: "Eh, aici dragi studenţi, avem eroarea logică a pledoariei speciale. Atenţie studenţi, dacă vreţi să-l plasaţi pe D-zeu dincolo de capacităţile de înţelegere raţionale, dincolo de logică şi ştiinţă şi să-l declaraţi nemăsurabil, atunci nu rămâneţi cu altceva decât cu mister. Deci dacă folosiţi această pledoarie specială pentru a rezolva problema, nu puteţi afirma nici faptul ca D-zeu e moral. Nu poţi să-l defineşti, nu poţi spune nimic coerent despre ceva ce e dincolo de raţiune. Va tăiaţi craca de sub picioare."
Studentul continuând: "Domnule profesor, ştiinţa nu poate explica ce este gândul, de exemplu. De asemenea, foloseşte electricitatea şi magnetismul care sunt invizibile, ca să nu mai spun că nu sunt complet înţelese."
Profesorul: "Ai spus că ştiinţa nu poate explica ce este gândul? Nici nu sunt sigur ce ai vrut să spui. Presupun că asta: rămân multe mistere în domeniul neuroştiinţei. Eşti de acord?"
Studentul: "Da, de acord."
Profesorul: "În aceeaşi idee, noi acceptăm că există fenomene ca gândurile, electricitatea sau magnetismul chiar dacă nu le-am văzut niciodată."
Studentul: "Da."
Profesorul: "Îţi aminteşti din cursul tău capitolul privind falsele presupoziţii? Bun, mergi la secţiunea erori de categorie, îţi vei aminti de eroarea de categorie când o măsură inadecvată este folosită cu privire la o entitate, ca de exemplu în întrebarea: ce culoare are sunetul. Întrebând pe cineva dacă a văzut magnetismul e o asemenea eroare. Mai ai altceva de spus?"
Studentul: "Ăăă … a vedea moartea ca opus al vieţii este echivalent cu a ignora faptul că moartea nu poate exista ca ceva concret. Moartea nu e opusul vieţii, de fapt este lipsa ei."
Profesorul: "Văd că îndrăgeşti această eroare a calităţii secundare, aşa-i? Din nou confunzi o calitate secundară cu fenomenul în sine. Moartea şi viaţa sunt termeni subiectivi ce-i folosim la descrierea unor fenomene: biologia. Fenomenul la care te referi există oricum. Din nou refuzând existenţa morţii ca atare nu eradichezi existenţa fenomenului."
Studentul insistă din nou: "Există ceva ce numim noi imoralitate?"
La asta profesorul încearcă să găsească o aspirină prin servietă: "Fiule, doar nu o să continui din nou să confunzi o calitate secundară cu un atribut? Te rog … ce pot să fac să te ajut să înţelegi această problemă?"
Studentul continuă: "Vedeţi, imoralitatea este absenţa moralităţii. Există ceva ce numim noi injustiţie? Nu. Injustiţia e lipsa justiţiei. Este ceva ce putem numi rău, diavolesc? Nu, e de fapt lipsa binelui."
Profesorul: "Prin urmare, dacă cineva îţi ucide mama la noapte, nu s-a întâmplat nimic? A fost de fapt o lipsă de moralitate în casa ta? Ahh, şi ea nu e moartă ea doar experimentează lipsa vieţii, corect?"
Studentul: "Ăăă …"
Profesorul: "Ai început să vezi în sfârşit că ceva îţi lipseşte din argument? Îţi lipseşte logica, faci apel la eroarea logică a calităţii secundare. Confunzi o calitate secundară, un termen subiectiv care-l folosim noi oamenii pentru a descrie un fenomen cu fenomenul în sine. Probabil m-ai auzit menţionând asta deja?"
Aula erupe în râset, iar profesorul face un gest pentru a-i opri. "Imoralitatea este un termen descriptiv pentru un comportament. Termenul e o calitate secundară, dar comportamentul există într-adevăr. Dacă îndepărtezi calitatea secundară nu vei eradica comportamentul real, pe care-l descrie termenul. Spunând că imoralitatea este lipsa moralităţii, nu îndepărtezi imoralitatea din realitate, doar îndepărtezi calitatea secundară, termenul în sine. Şi notezi cât de lipsit de onestitate este argumentul tău … vorbeşte de moralitate şi apoi de imoralitate ca şi lipsă a comportamentului, dar răul există ca şi comportament, răul este o intenţie de a leza. Apropo chiar încerci cumva să demonstrezi că imoralitatea sau răul sunt doar calităţi subiective?"
Studentul: "Gulp!" (încercând să-şi revină din lovitura care a primit-o vizavi de propria sa viziunea coruptă asupra lumii) "Domnule profesor, aţi observat vreodată evoluţia cu proprii dumneavoastră ochi?"
Profesorul îşi mângâie fruntea încercând să-şi aline durerea de cap şi se prepară pentru a mia oară să se confrunte cu argumentul "poţi vedea vântul".
Profesorul: "Ce turnură interesantă a luat această conversaţie. Pot să te sfătuiesc să citeşti sugestia lui Bronfenbrenner de a nu argumenta împotriva unor subiecte despre care nu eşti informat? Este în manual."
Studentul: "Domnule profesor din moment ce nimeni niciodată nu a observat procesul evoluţiei întâmplându-se şi nici nu poate dovedi că acest proces chiar se produce, de fapt nu cumva dvs. doar predaţi propria opinie? Şi de fapt nu sunteţi un om de ştiinţă ci un preot?"
Profesorul: "Interesant comentariu asupra preoţiei, dar să lăsăm deoparte asta … Noi chiar observăm procesul evoluţiei având loc, se întâmplă chiar acum în acest moment. Cât despre implicaţia ta din argument cum că cineva ar trebui să fie 'acolo' pentru a observa procesul întâmplându-se, realizezi că noi putem infera procesul prin examinarea evidenţelor pe care procesul le lasă în urmă. Într-un sens noi suntem 'acolo' când observăm efectele. Consideră de exemplu astronomia. Cum ştim noi despre supernove? Pentru că putem observa supernove în diferite faze, prin observarea urmelor pe care le lasă în cosmos în vecinătatea lor. La fel se întâmplă cu toate ştiinţele istorice. Tu greşeşti aici pentru că gândeşti că ştiinţa e doar observaţie şi mai ales doar observaţie directă 'sub ochii noştri'. Asta e un 'om de paie' al ştiinţei. Ştiinţa e atât observare directă cât şi indirectă care apoi duce la inferenţe."
Studentul: "Dar domnule profesor! Aţi spus că ştiinţa este studiul fenomenelor observate."
Profesorul: "Nu, asta e un argument 'om de paie' la ceea ce e ştiinţa … Ştiinţa e mai mult decât observare directă a evenimentelor care se produc 'sub ochii noştri', mai facem şi inferenţe. Dar continuă …"
Studentul: "Pot să vă dau un exemplu pentru ceea ce vreau să vă spun?"
Profesorul: "Bineînţeles."
Studentul: "Este cineva aici care ar fi văzut aerul, oxigenul, moleculele, atomii, creierul domului profesor?"
Studenţii pufnesc în râs. Studentul nostru în schimb arată spre profesor. "Este cineva care a auzit creierul domnului profesor … simţit creierul domnului profesor, atins sau mirosit creierul domnului profesor?" "Nimeni nu pare să fi făcut aşa ceva." Studentul dă din cap dezamăgit. "Se pare că nimeni de aici nu a avut percepţie senzorială a creierului domnului profesor. Ei bine în concordanţă cu regulile empirice şi protocolul demonstrabilului în ştiinţă, eu declar faptul că domnul profesor nu are creier!"
Profesorul: "Vrei să spui, în concordanţă cu viziunea ta distorsionată asupra ştiinţei. Sunt bucuros că eşti la cursurile mele, astfel încât am ocazia să te pot face să înţelegi mai bine ceea ce tu critici. Ştiinţa nu e doar privitul la lucruri. Ştiinţa este empirică dar şi raţională. Putem face raţionamente logice plecând de la evidenţele pe care le avem pentru a explica fenomene pe care s-ar putea să nu le putem observa direct. Una din raţionamentele logice pe care le putem face din observarea comportamentului tău de azi aici, este că ţi-ai cheltuit degeaba banii pe cartea de logică. Îţi recomand cu căldură, pentru binele tău, să crapi cartea aceea şi să începi să citeşti.
ia, ce ziceti de povestea asta?:D
Profesorul de filozofie a unei universităţi importante şi-a provocat studenţii să răspundă la următoarea întrebare în forma dilemei lui Euthyphro: "Dumnezeu a creat tot ceea ce există?"
Un student a răspuns ferm: "Da!"
Profesorul a pus o noua întrebare: "Dacă Dumnezeu a creat totul înseamnă că el l-a creat şi pe diavol. Şi de vreme ce acesta există (aşa cum putem observa în propriile noastre acţiuni), înseamnă că Dumnezeu este cel rău?"
Studentul a devenit tăcut şi îngândurat un moment pentru faptul că viziunea proprie asupra lumii îi este atacată, apoi s-a ridicat în picioare şi a întrebat:
"Domnule profesor pot să pun o întrebare?"
Profesorul: "Bineînţeles de aceea suntem aici ca să discutam."
Studentul: "Domnule profesor, starea de cald există?"
Profesorul: "Da, există starea de cald."
Studentul: "Există starea de rece?"
Profesorul: "Da există şi starea de rece."
Studentul a răspuns: "De fapt starea de rece nu există. În concordanţă cu legile fizicii, ceea ce noi considerăm rece reprezintă de fapt absenţa căldurii. Orice lucru poate fi obiect de studiu atâta vreme cât transmite energie (căldura). Zero absolut reprezintă absenţa totală a căldurii, dar starea de rece nu există. Ce am făcut noi este doar să creăm un termen care să descrie ce simţim când nu primim căldură în organism. Căldura nu e opusul frigului ci e absenţa ei."
Profesorul dând din cap dezaprobator încercând să-şi amintească de câte ori a auzit această eroare logică: "Îţi aminteşti din cursul tău de logică despre secţiunea care tratează sofismele semantice? Conform logicii tale am putea spune că nu există căldură ci doar diferite grade de rece."
Studentul face o faţă confuză.
Profesorul: "Alegerea ta între 'cald' şi 'rece' e arbitrară. În realitate, ambele, 'cald' cât şi 'rece' sunt termeni subiectivi … ceea ce filozoful John Locke numeşte 'calităţi secundare'. Calităţile secundare se referă la fenomene reale: la mişcarea atomilor şi a particulelor subatomice. Noi ne referim la diferite mărimi ale mişcării, la 'temperatură'. Deci ceea ce avem de fapt este 'temperatură' … termenii 'cald' şi 'rece' sunt termeni subiectivi care să denote experienţa noastră relativă la temperatură. Deci argumentul tău e suspicios în cel mai bun caz. Nu ai demonstrat că 'rece' nu există, ceea ce ai arătat este că de fapt 'cald' e un termen subiectiv."
Studentul un pic uimit: "Oh … bine … atunci există ceva ce numim noi 'întuneric'?
Profesorul: "Văd că recurgi la aceeaşi eroare logică dar cu un set diferit de calităţi secundare."
Studentul: "Deci recunoaşteţi că există întuneric?"
Profesorul: "Ceea ce spun este că repeţi aceeaşi eroare. Întunericul există ca şi calitate secundară."
Studentul: "Vă înşelaţi din nou, domnule profesor. Nici întunericul nu există. Ceea ce există de fapt este doar absenţa luminii. Lumina poate fi studiată, întunericul nu. Nici nu poate fi fracţionat întunericul, lumina da. O simplă rază de lumină alungă întunericul pe suprafaţa pe care ajunge raza de lumină. Întunericul este un termen inventat de oameni pentru a descrie ce se întâmpla când nu avem lumină. Dacă ar exista aţi putea să faceţi întunericul mai întunecat şi să-mi daţi un borcan din acest întuneric?"
Profesorul: "Desigur imediat după ce îmi dai şi tu un borcan de lumină. Acum serios, ceea ce numim noi 'lumină' de fapt sunt fotoni. Confunzi din nou calităţile secundare cu un atribut. 'Lumina' şi 'întunericul' sunt termeni subiectivi care-i folosim pentru a măsura fotoni. Fotonii chiar există. Încercând să eradichezi un termen subiectiv nu vei reuşi să arăţi că fenomenul în sine nu există: fotonii."
Studentul încearcă în gând să-şi clarifice nişte probleme legate de fizica cuantică.
Profesorul: "Văd ca încă te mai frămânţi cu eroarea logică ascunsă în argumentul tău. Continuă poate te vei clarifica."
Studentul: "Păi, dumneavoastră lucraţi pe premisa dualităţii", explică studentul creştin.
Profesorul: "Ţi-am refutat deja de două ori argumentul, dar continuă."
Studentul: "Pai aţi afirmat că există un D-zeu bun şi un D-zeu rău, dvs. vedeţi conceptul de D-zeu ca ceva finit, ca ceva ce putem măsura."
Profesorul: "Eh, aici dragi studenţi, avem eroarea logică a pledoariei speciale. Atenţie studenţi, dacă vreţi să-l plasaţi pe D-zeu dincolo de capacităţile de înţelegere raţionale, dincolo de logică şi ştiinţă şi să-l declaraţi nemăsurabil, atunci nu rămâneţi cu altceva decât cu mister. Deci dacă folosiţi această pledoarie specială pentru a rezolva problema, nu puteţi afirma nici faptul ca D-zeu e moral. Nu poţi să-l defineşti, nu poţi spune nimic coerent despre ceva ce e dincolo de raţiune. Va tăiaţi craca de sub picioare."
Studentul continuând: "Domnule profesor, ştiinţa nu poate explica ce este gândul, de exemplu. De asemenea, foloseşte electricitatea şi magnetismul care sunt invizibile, ca să nu mai spun că nu sunt complet înţelese."
Profesorul: "Ai spus că ştiinţa nu poate explica ce este gândul? Nici nu sunt sigur ce ai vrut să spui. Presupun că asta: rămân multe mistere în domeniul neuroştiinţei. Eşti de acord?"
Studentul: "Da, de acord."
Profesorul: "În aceeaşi idee, noi acceptăm că există fenomene ca gândurile, electricitatea sau magnetismul chiar dacă nu le-am văzut niciodată."
Studentul: "Da."
Profesorul: "Îţi aminteşti din cursul tău capitolul privind falsele presupoziţii? Bun, mergi la secţiunea erori de categorie, îţi vei aminti de eroarea de categorie când o măsură inadecvată este folosită cu privire la o entitate, ca de exemplu în întrebarea: ce culoare are sunetul. Întrebând pe cineva dacă a văzut magnetismul e o asemenea eroare. Mai ai altceva de spus?"
Studentul: "Ăăă … a vedea moartea ca opus al vieţii este echivalent cu a ignora faptul că moartea nu poate exista ca ceva concret. Moartea nu e opusul vieţii, de fapt este lipsa ei."
Profesorul: "Văd că îndrăgeşti această eroare a calităţii secundare, aşa-i? Din nou confunzi o calitate secundară cu fenomenul în sine. Moartea şi viaţa sunt termeni subiectivi ce-i folosim la descrierea unor fenomene: biologia. Fenomenul la care te referi există oricum. Din nou refuzând existenţa morţii ca atare nu eradichezi existenţa fenomenului."
Studentul insistă din nou: "Există ceva ce numim noi imoralitate?"
La asta profesorul încearcă să găsească o aspirină prin servietă: "Fiule, doar nu o să continui din nou să confunzi o calitate secundară cu un atribut? Te rog … ce pot să fac să te ajut să înţelegi această problemă?"
Studentul continuă: "Vedeţi, imoralitatea este absenţa moralităţii. Există ceva ce numim noi injustiţie? Nu. Injustiţia e lipsa justiţiei. Este ceva ce putem numi rău, diavolesc? Nu, e de fapt lipsa binelui."
Profesorul: "Prin urmare, dacă cineva îţi ucide mama la noapte, nu s-a întâmplat nimic? A fost de fapt o lipsă de moralitate în casa ta? Ahh, şi ea nu e moartă ea doar experimentează lipsa vieţii, corect?"
Studentul: "Ăăă …"
Profesorul: "Ai început să vezi în sfârşit că ceva îţi lipseşte din argument? Îţi lipseşte logica, faci apel la eroarea logică a calităţii secundare. Confunzi o calitate secundară, un termen subiectiv care-l folosim noi oamenii pentru a descrie un fenomen cu fenomenul în sine. Probabil m-ai auzit menţionând asta deja?"
Aula erupe în râset, iar profesorul face un gest pentru a-i opri. "Imoralitatea este un termen descriptiv pentru un comportament. Termenul e o calitate secundară, dar comportamentul există într-adevăr. Dacă îndepărtezi calitatea secundară nu vei eradica comportamentul real, pe care-l descrie termenul. Spunând că imoralitatea este lipsa moralităţii, nu îndepărtezi imoralitatea din realitate, doar îndepărtezi calitatea secundară, termenul în sine. Şi notezi cât de lipsit de onestitate este argumentul tău … vorbeşte de moralitate şi apoi de imoralitate ca şi lipsă a comportamentului, dar răul există ca şi comportament, răul este o intenţie de a leza. Apropo chiar încerci cumva să demonstrezi că imoralitatea sau răul sunt doar calităţi subiective?"
Studentul: "Gulp!" (încercând să-şi revină din lovitura care a primit-o vizavi de propria sa viziunea coruptă asupra lumii) "Domnule profesor, aţi observat vreodată evoluţia cu proprii dumneavoastră ochi?"
Profesorul îşi mângâie fruntea încercând să-şi aline durerea de cap şi se prepară pentru a mia oară să se confrunte cu argumentul "poţi vedea vântul".
Profesorul: "Ce turnură interesantă a luat această conversaţie. Pot să te sfătuiesc să citeşti sugestia lui Bronfenbrenner de a nu argumenta împotriva unor subiecte despre care nu eşti informat? Este în manual."
Studentul: "Domnule profesor din moment ce nimeni niciodată nu a observat procesul evoluţiei întâmplându-se şi nici nu poate dovedi că acest proces chiar se produce, de fapt nu cumva dvs. doar predaţi propria opinie? Şi de fapt nu sunteţi un om de ştiinţă ci un preot?"
Profesorul: "Interesant comentariu asupra preoţiei, dar să lăsăm deoparte asta … Noi chiar observăm procesul evoluţiei având loc, se întâmplă chiar acum în acest moment. Cât despre implicaţia ta din argument cum că cineva ar trebui să fie 'acolo' pentru a observa procesul întâmplându-se, realizezi că noi putem infera procesul prin examinarea evidenţelor pe care procesul le lasă în urmă. Într-un sens noi suntem 'acolo' când observăm efectele. Consideră de exemplu astronomia. Cum ştim noi despre supernove? Pentru că putem observa supernove în diferite faze, prin observarea urmelor pe care le lasă în cosmos în vecinătatea lor. La fel se întâmplă cu toate ştiinţele istorice. Tu greşeşti aici pentru că gândeşti că ştiinţa e doar observaţie şi mai ales doar observaţie directă 'sub ochii noştri'. Asta e un 'om de paie' al ştiinţei. Ştiinţa e atât observare directă cât şi indirectă care apoi duce la inferenţe."
Studentul: "Dar domnule profesor! Aţi spus că ştiinţa este studiul fenomenelor observate."
Profesorul: "Nu, asta e un argument 'om de paie' la ceea ce e ştiinţa … Ştiinţa e mai mult decât observare directă a evenimentelor care se produc 'sub ochii noştri', mai facem şi inferenţe. Dar continuă …"
Studentul: "Pot să vă dau un exemplu pentru ceea ce vreau să vă spun?"
Profesorul: "Bineînţeles."
Studentul: "Este cineva aici care ar fi văzut aerul, oxigenul, moleculele, atomii, creierul domului profesor?"
Studenţii pufnesc în râs. Studentul nostru în schimb arată spre profesor. "Este cineva care a auzit creierul domnului profesor … simţit creierul domnului profesor, atins sau mirosit creierul domnului profesor?" "Nimeni nu pare să fi făcut aşa ceva." Studentul dă din cap dezamăgit. "Se pare că nimeni de aici nu a avut percepţie senzorială a creierului domnului profesor. Ei bine în concordanţă cu regulile empirice şi protocolul demonstrabilului în ştiinţă, eu declar faptul că domnul profesor nu are creier!"
Profesorul: "Vrei să spui, în concordanţă cu viziunea ta distorsionată asupra ştiinţei. Sunt bucuros că eşti la cursurile mele, astfel încât am ocazia să te pot face să înţelegi mai bine ceea ce tu critici. Ştiinţa nu e doar privitul la lucruri. Ştiinţa este empirică dar şi raţională. Putem face raţionamente logice plecând de la evidenţele pe care le avem pentru a explica fenomene pe care s-ar putea să nu le putem observa direct. Una din raţionamentele logice pe care le putem face din observarea comportamentului tău de azi aici, este că ţi-ai cheltuit degeaba banii pe cartea de logică. Îţi recomand cu căldură, pentru binele tău, să crapi cartea aceea şi să începi să citeşti.
chestie filozofica fara niciun rezultat, exact ce nu-mi place mie. nu poti demonstra nici ca exista nici ca nu exista Dumnezeu. pot trage o cocl;uzie din ce vad. daca Dumnezeu exista , e sadic si femeie. dovedit, cu cat esti mai rau cu atat ai mai mare noroc. cum asa ceva nu se poate, nu exista Dumnezeu. eu cred , dar nu ma baga nimeni in seama, ca vor fi zei (oameni) care conduc si vor conduce lumea ca si cand ar fi Dumnezeu
Daca pot muta obiecte fara sa le ating si pot comunica fara sa rostesc cuvinte, daca pot influenta ganduri si actiuni, pot calatorii in timp si spatiu, inseamna ca nu sunt de-al vostru ? Oare m-ati crede daca v-as spune serios toate acestea ? Sau poate nu sunteti inca pregatiti sa infruntati adevarul ca suntem printre voi demult si poate ca negarea este mai puternica decat acceptul...Glumeam, sunt doar un coleg de Sokker ! sau...
vorbele lui marcous....nu stiu nimic de mutat obiecte dar restul sunt adevarate pt mine. am dovezi irefutabile in fata mea...fiind un mare prost. asa poti crede in Dumnezeu fara sa-l vezi (cred) si fara sa fii sigur 100%. nu cred ca el poate, nici el nu stie cum...nimeni nu stie
vorbele lui marcous....nu stiu nimic de mutat obiecte dar restul sunt adevarate pt mine. am dovezi irefutabile in fata mea...fiind un mare prost. asa poti crede in Dumnezeu fara sa-l vezi (cred) si fara sa fii sigur 100%. nu cred ca el poate, nici el nu stie cum...nimeni nu stie
O vorbă din străbuni .... în ceea ce crezi, aia te mântuie ..:D
bai..ala de vodafone e 669..pe scurt, 69! :)))
si ca sa fim seriosi... cine dreacu se mai uiat la tv?!?!? eu n-am decta canalul de muzica deschis... n-am nevoie sa vad stirile ca sa stiu ca tara e intr-un kkt!! :)))
hai, bafta!!!
si spor al vanat masoni! :))
si ca sa fim seriosi... cine dreacu se mai uiat la tv?!?!? eu n-am decta canalul de muzica deschis... n-am nevoie sa vad stirile ca sa stiu ca tara e intr-un kkt!! :)))
hai, bafta!!!
si spor al vanat masoni! :))
ignorand cateva cazuri de balanceaca de pe forum..sa revenim la subiectul initial
printuri din noul videoclip al rihanei s&m.
mai multe aici
printuri din noul videoclip al rihanei s&m.
mai multe aici
Raman la idea mea..e o chestie prin care vrea sa isi promoveze imaginea, o strategie de marketing. Si reuseste se pare.
subiectul initial nu are substanta. chiar un user are nume de illuminatus, ce dovedeste asta ? nimic
in fata evidentei ma faci nebun ? presupun ca la mine te referi . eu am curaj, daca vrei sa fii un nimeni treaba ta. lumea te aproba dar eu sunt unic
in fata evidentei ma faci nebun ? presupun ca la mine te referi . eu am curaj, daca vrei sa fii un nimeni treaba ta. lumea te aproba dar eu sunt unic