Subpage under development, new version coming soon!
Subject: Turism de vacanta
MARGINIMEA SIBIULUI
Sibiul, leagan al civilizatiei sasesti pe meleagurile noastre, se învecineaza la vest cu o grupare de sate românesti care formeaza o unitate etnografica numita Marginimea Sibiului. Aceste sate stau marturie a identitatii culturale a românilor pe aceste meleaguri. Din negura timpurilor, aceste populatii de oieri au construit case de brad cu acoperisuri înalte de sindrila, au fost si sunt maestri în prelucrarea lanii si a pieilor.
Chiar daca unele aspecte exterioare ale caselor tradeaza interferenta între cultura româneasca si cea germana, arhitectura taraneasca ramane tributara principiilor de organizare a spatiului de locuit specifice populatiei românesti.
Desi progresiv, constructiile moderne le înlocuiesc pe cele vechi traditionale, atmosfera ramane neschimbata. Localnicii continua sa poarte zi de zi straiele traditionale, costumele de sarbatoare de o eleganta rara, brodate în negru si alb si pastrate la loc de cinste sunt purtate cu mandrie de sarbatori, mestesugurile mostenite din mosi stramosi sunt practicate cu succes si azi.
Printre cele mai renumite sate din aceasta regiune sunt Saliste, Sibiel, Tilisca, Rasinari, Poiana Sibiului, Miercurea Sibiului, Jina. Acestea au dat culturii române si universale nume mari printre care Emil Cioran, Octavian Goga, si, fapt demn de remarcat, 6 academicieni români sunt originari din Saliste.
Satele marginenilor sunt totdeauna situate la poalele muntilor, în timp ce satele sasesti sunt în vale. Aceste sate au conservat bine bisericile fortificate, cele mai importante din regiune fiind cele de la Cristian si Cisnadie. Desi populatia saseasca a scazut ca numar în ultimul deceniu, spiritul acesteia este si va ramane viu înca pentru multa vreme.
Cateva dintre obiectivele turistice în regiune:
- muzeul de icoane pe sticla de la Sibiel - unic in lume prin colectia sa de peste 700 de icoane
- cetatea Salgo de la Sibiel
- tabara de sculptura " Poiana Soarelui" de la Saliste
- muzee etnografice satesti
- bisericile fortificate sasesti
- orasul Sibiu cu cele doua muzee Brukenthal si ASTRA
- statiunea montana Paltinis
Sibiul, leagan al civilizatiei sasesti pe meleagurile noastre, se învecineaza la vest cu o grupare de sate românesti care formeaza o unitate etnografica numita Marginimea Sibiului. Aceste sate stau marturie a identitatii culturale a românilor pe aceste meleaguri. Din negura timpurilor, aceste populatii de oieri au construit case de brad cu acoperisuri înalte de sindrila, au fost si sunt maestri în prelucrarea lanii si a pieilor.
Chiar daca unele aspecte exterioare ale caselor tradeaza interferenta între cultura româneasca si cea germana, arhitectura taraneasca ramane tributara principiilor de organizare a spatiului de locuit specifice populatiei românesti.
Desi progresiv, constructiile moderne le înlocuiesc pe cele vechi traditionale, atmosfera ramane neschimbata. Localnicii continua sa poarte zi de zi straiele traditionale, costumele de sarbatoare de o eleganta rara, brodate în negru si alb si pastrate la loc de cinste sunt purtate cu mandrie de sarbatori, mestesugurile mostenite din mosi stramosi sunt practicate cu succes si azi.
Printre cele mai renumite sate din aceasta regiune sunt Saliste, Sibiel, Tilisca, Rasinari, Poiana Sibiului, Miercurea Sibiului, Jina. Acestea au dat culturii române si universale nume mari printre care Emil Cioran, Octavian Goga, si, fapt demn de remarcat, 6 academicieni români sunt originari din Saliste.
Satele marginenilor sunt totdeauna situate la poalele muntilor, în timp ce satele sasesti sunt în vale. Aceste sate au conservat bine bisericile fortificate, cele mai importante din regiune fiind cele de la Cristian si Cisnadie. Desi populatia saseasca a scazut ca numar în ultimul deceniu, spiritul acesteia este si va ramane viu înca pentru multa vreme.
Cateva dintre obiectivele turistice în regiune:
- muzeul de icoane pe sticla de la Sibiel - unic in lume prin colectia sa de peste 700 de icoane
- cetatea Salgo de la Sibiel
- tabara de sculptura " Poiana Soarelui" de la Saliste
- muzee etnografice satesti
- bisericile fortificate sasesti
- orasul Sibiu cu cele doua muzee Brukenthal si ASTRA
- statiunea montana Paltinis
Zona BRAN - MOIECIU - RASNOV
Situat la 25 km de Brasov si 190 km de Bucuresti, Branul este deopotriva un loc de istorie si legenda. Branul este poarta de legatura intre Transilvania si Valahia strajuita de-o parte de Masivul Piatra Craiului iar de cealalta de Masivul Bucegi.
Branul este locul in care se afla unul dintre cele mai vizitate castele din Europa - Castelul Dracula - sursa de inspiratie a celei mai fascinante legende, cea a singerosului Conte Dracula. Castelul a fost insa construit de locuitorii Brasovului intre anii 1377 - 1382 pentru a apara trecatoarea in fata invaziilor turcesti. La inceputul sec. XX a devenit resedinta preferata a Reginei Maria de România, careia branenii ii pastreza profunda recunostinta pentru pretuirea de care ei s-au bucurat in anii de glorie ai monarhiei românesti.
Desi numele Bran-ului este legat indisolubil de cel al Castelul Bran, zona este extrem de bogata in atractii turistice: Cheile Moieciului, Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Pestera Dambovicioara, Cetatea Rasnovului, dar si Brasovul, impreuna cu cetatile sasesti de la Prejmer si Harman. Se pot vizita si locuri ma indepartate: Castelul Peles din Sinaia, cetatea medievala Sighisoara, patrimoniu UNESCO, sau Biertan, una din cele mai mari cetati sasesti din Transilvania. Poiana Brasov este o zona traditionala de schi, dar si pentru petrecerea vacantelor de vara. Accesul in Poiana Brasov este facil din Rasnov (9km).
Branul este de asemenea un loc care face concurenta orasului prin vilele cochete care s-au construit in ultimii ani. Regiune binecuvintata de natura, cu oameni gospodari si primitori, branenii au stiut sa valorifice prin turism atuurile pe care le-au avut. Turismul rural se practica aici de zeci de ani, reprezentand azi o alternativa viabila la hotelurile mari din Valea Prahovei.
Atmosfera de familie ce va inconjoara in pensiunile rurale, oameni ce stiu sa pretuiasca un "multumesc" pornit din inima turistului dupa o masa imbelsugata, gazde ce va vor arata cu mandrie casele frumoase, decorate cu mult gust, sunt doar cateva din argumentele ce va vor convinge, poate, sa va prelungiti sederea pe aceste plaiuri
Situat la 25 km de Brasov si 190 km de Bucuresti, Branul este deopotriva un loc de istorie si legenda. Branul este poarta de legatura intre Transilvania si Valahia strajuita de-o parte de Masivul Piatra Craiului iar de cealalta de Masivul Bucegi.
Branul este locul in care se afla unul dintre cele mai vizitate castele din Europa - Castelul Dracula - sursa de inspiratie a celei mai fascinante legende, cea a singerosului Conte Dracula. Castelul a fost insa construit de locuitorii Brasovului intre anii 1377 - 1382 pentru a apara trecatoarea in fata invaziilor turcesti. La inceputul sec. XX a devenit resedinta preferata a Reginei Maria de România, careia branenii ii pastreza profunda recunostinta pentru pretuirea de care ei s-au bucurat in anii de glorie ai monarhiei românesti.
Desi numele Bran-ului este legat indisolubil de cel al Castelul Bran, zona este extrem de bogata in atractii turistice: Cheile Moieciului, Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Pestera Dambovicioara, Cetatea Rasnovului, dar si Brasovul, impreuna cu cetatile sasesti de la Prejmer si Harman. Se pot vizita si locuri ma indepartate: Castelul Peles din Sinaia, cetatea medievala Sighisoara, patrimoniu UNESCO, sau Biertan, una din cele mai mari cetati sasesti din Transilvania. Poiana Brasov este o zona traditionala de schi, dar si pentru petrecerea vacantelor de vara. Accesul in Poiana Brasov este facil din Rasnov (9km).
Branul este de asemenea un loc care face concurenta orasului prin vilele cochete care s-au construit in ultimii ani. Regiune binecuvintata de natura, cu oameni gospodari si primitori, branenii au stiut sa valorifice prin turism atuurile pe care le-au avut. Turismul rural se practica aici de zeci de ani, reprezentand azi o alternativa viabila la hotelurile mari din Valea Prahovei.
Atmosfera de familie ce va inconjoara in pensiunile rurale, oameni ce stiu sa pretuiasca un "multumesc" pornit din inima turistului dupa o masa imbelsugata, gazde ce va vor arata cu mandrie casele frumoase, decorate cu mult gust, sunt doar cateva din argumentele ce va vor convinge, poate, sa va prelungiti sederea pe aceste plaiuri
MUNTII APUSENI
Muntii Apuseni reprezinta una din cele mai intereseante destinatii turistice din Romania.
Relieful carstic (aproximativ 400 pesteri), precum si flora si fauna specifica reprezinta tot atatea motive pentru care a zona fost declarata rezervatie naturala.
Locuitorii acestei zone, motii, sunt renumiti pentru obiectele din lemn pentru uz gospodaresc, pe care continua sa le confectioneze de generatii, mergand sa le vanda in toata tara. Ciuberele si donitele de lemn din Apuseni pot fi intalnite in majoritatea targurilor din Romania. Inca se mai pot vizita asemenea ateliere artizanala la Patrahaitesti, unde, daca sunteti curiosi, puteti auzi si renumitele tulnice sau buciume. Satul Patrahaitesti apartine de comuna Arieseni, fiind accesibil in timpul verii si cu masina.
Pe durata verii, locuitorii isi duc cirezile de vite pe culmi, unde acestea raman pana la venirea toamnei. Pe toate pasunile inalte sunt prezente "hodaile", adaposturile de vara ale celor ce au grija de turme.
Daca doriti sa descoperiti viata locala si traditii pastrate de generatii, una din zonele de interes este Valea Ariesului, incluzand frumoasele sate Albac, Garda, Arieseni.
Pe langa relieful carstic variat (Cetatile Ponorului, Padis, Groapa Ruginoiasa, Poarta lui Ionele, Ghetarul de la Scarisoara, Focul Viu etc.), un punct de interes il reprezint Muzeul aurului de la Brad, unde exista o bogata colectie de pepite, dar si de unelte traditionale pentru extragerea aurului, indeletnicire ce dateaza de peste 2000 ani.
Muntii Apuseni reprezinta una din cele mai intereseante destinatii turistice din Romania.
Relieful carstic (aproximativ 400 pesteri), precum si flora si fauna specifica reprezinta tot atatea motive pentru care a zona fost declarata rezervatie naturala.
Locuitorii acestei zone, motii, sunt renumiti pentru obiectele din lemn pentru uz gospodaresc, pe care continua sa le confectioneze de generatii, mergand sa le vanda in toata tara. Ciuberele si donitele de lemn din Apuseni pot fi intalnite in majoritatea targurilor din Romania. Inca se mai pot vizita asemenea ateliere artizanala la Patrahaitesti, unde, daca sunteti curiosi, puteti auzi si renumitele tulnice sau buciume. Satul Patrahaitesti apartine de comuna Arieseni, fiind accesibil in timpul verii si cu masina.
Pe durata verii, locuitorii isi duc cirezile de vite pe culmi, unde acestea raman pana la venirea toamnei. Pe toate pasunile inalte sunt prezente "hodaile", adaposturile de vara ale celor ce au grija de turme.
Daca doriti sa descoperiti viata locala si traditii pastrate de generatii, una din zonele de interes este Valea Ariesului, incluzand frumoasele sate Albac, Garda, Arieseni.
Pe langa relieful carstic variat (Cetatile Ponorului, Padis, Groapa Ruginoiasa, Poarta lui Ionele, Ghetarul de la Scarisoara, Focul Viu etc.), un punct de interes il reprezint Muzeul aurului de la Brad, unde exista o bogata colectie de pepite, dar si de unelte traditionale pentru extragerea aurului, indeletnicire ce dateaza de peste 2000 ani.
DELTA DUNARII
La capatul celor 2800 km pe care îi strabate de la izvoarele din Muntii Padurea Neagra pana la Marea Neagra, Dunarea a format, cu mai bine de 10 000 de ani în urma, una din cele mai frumoase delte din Europa si din lume.
Datorita varietatii peisajului, a bogatiei faunei, si în special a pasarilor, ca si a interesului dintotdeauna din punct de vedere stiintific, turistic si economic, Delta Dunarii a atras intotdeauna un mare numar de vizitatori. Acest sanctuar al naturii, constituit din canale, plauri (insule de vegetatie plutitoare), paduri de trestii, liane, salcii si plopi, adaposteste o fauna deosebit de bogata - peste 300 de specii de pasari, dintre care o buna parte sunt declarate monumente ale naturii, fiind protejate de lege. Fauna acvatica cuprinde peste 100 de specii de peste.
Principala ocupatie a populatiei din Delta Dunarii o reprezinta pescuitul. Pescarii continua sa utilizeze traditionalele barci pescaresti, ce pot strabate canalele înguste, pentru a ajunge la marile lacuri, dintre care unele depasesc suprafata de 5 000 ha.
Cel mai bun mijloc pentru cei ce doresc sa descopere lumea pasarilor în habitatul lor, este de a se apropia cu o barca pescareasca, deoarece pasarile sunt obisnuite cu acestea si nu se sperie.
Un adevarat paradis pentru cei ce doresc sa descopere o natura salbatica, dar si sa guste un peste de calitate, inclus in majoritatea meniurilor locale, Delta Dunarii ramane o adevarat provocare pentru iubitorii de natura.
La capatul celor 2800 km pe care îi strabate de la izvoarele din Muntii Padurea Neagra pana la Marea Neagra, Dunarea a format, cu mai bine de 10 000 de ani în urma, una din cele mai frumoase delte din Europa si din lume.
Datorita varietatii peisajului, a bogatiei faunei, si în special a pasarilor, ca si a interesului dintotdeauna din punct de vedere stiintific, turistic si economic, Delta Dunarii a atras intotdeauna un mare numar de vizitatori. Acest sanctuar al naturii, constituit din canale, plauri (insule de vegetatie plutitoare), paduri de trestii, liane, salcii si plopi, adaposteste o fauna deosebit de bogata - peste 300 de specii de pasari, dintre care o buna parte sunt declarate monumente ale naturii, fiind protejate de lege. Fauna acvatica cuprinde peste 100 de specii de peste.
Principala ocupatie a populatiei din Delta Dunarii o reprezinta pescuitul. Pescarii continua sa utilizeze traditionalele barci pescaresti, ce pot strabate canalele înguste, pentru a ajunge la marile lacuri, dintre care unele depasesc suprafata de 5 000 ha.
Cel mai bun mijloc pentru cei ce doresc sa descopere lumea pasarilor în habitatul lor, este de a se apropia cu o barca pescareasca, deoarece pasarile sunt obisnuite cu acestea si nu se sperie.
Un adevarat paradis pentru cei ce doresc sa descopere o natura salbatica, dar si sa guste un peste de calitate, inclus in majoritatea meniurilor locale, Delta Dunarii ramane o adevarat provocare pentru iubitorii de natura.
BUCOVINA
Bucovina, leagan de veche civilizatie, unde istoria se împleteste cu legenda, este cunoscuta sub aspect turistic în primul rind pentru renumitele biserici cu fresce exterioare - patrimoniu UNESCO: Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor. Nu mai putin importante sub aspect arhitectonic si istoric sunt manastirile Putna, Neamtului, Dragomirna.
Toate aceste bijuterii arhitectonice se încadreaza perfect într-un cadru natural de exceptie. Masivul Rarau, valea Sucevei, valea Moldovei cu afluentul sau valea Moldovitei, Defileul Bistritei Aurii, Codrii seculari de la Slatioara sunt doar cateva puncte forte.
Arhitectura populara este absolut unica si originala. Adevarate broderii in lemn ofera cerdacurile, usile si ramele ferestrelor, fantinile, portile si gardurile. La acestea se adauga decoratiunile exterioare cu motive geometrice sau florale stilizate si divers colorate, cu precadere in satele de pe valea Bistritei Aurii, dintre care cel mai cunoscut este Ciocanesti.
Arta tesaturilor si a cusaturilor, incondeierea oualor cu splendide miniaturi geometrice, confectionarea costumelor populare cu broderii de margele si blana de jder sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene.
In Bucovina oaspetii sunt primiti cu inima deschisa, cu un pahar de tuica sau de vin, iar gastronomia este o aventura tentanta. Mamaliga cu brinza si smintina nu va lipsi din nici o pensiune. Brinza afumata, pastravul afumat, sarmalele sunt alte specialitati tipice regiunii.
Locuitorii sunt foarte primitori, si dornici sa va arate activitatile de zi cu zi si obiceiurile lor.
Bucovina, leagan de veche civilizatie, unde istoria se împleteste cu legenda, este cunoscuta sub aspect turistic în primul rind pentru renumitele biserici cu fresce exterioare - patrimoniu UNESCO: Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor. Nu mai putin importante sub aspect arhitectonic si istoric sunt manastirile Putna, Neamtului, Dragomirna.
Toate aceste bijuterii arhitectonice se încadreaza perfect într-un cadru natural de exceptie. Masivul Rarau, valea Sucevei, valea Moldovei cu afluentul sau valea Moldovitei, Defileul Bistritei Aurii, Codrii seculari de la Slatioara sunt doar cateva puncte forte.
Arhitectura populara este absolut unica si originala. Adevarate broderii in lemn ofera cerdacurile, usile si ramele ferestrelor, fantinile, portile si gardurile. La acestea se adauga decoratiunile exterioare cu motive geometrice sau florale stilizate si divers colorate, cu precadere in satele de pe valea Bistritei Aurii, dintre care cel mai cunoscut este Ciocanesti.
Arta tesaturilor si a cusaturilor, incondeierea oualor cu splendide miniaturi geometrice, confectionarea costumelor populare cu broderii de margele si blana de jder sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene.
In Bucovina oaspetii sunt primiti cu inima deschisa, cu un pahar de tuica sau de vin, iar gastronomia este o aventura tentanta. Mamaliga cu brinza si smintina nu va lipsi din nici o pensiune. Brinza afumata, pastravul afumat, sarmalele sunt alte specialitati tipice regiunii.
Locuitorii sunt foarte primitori, si dornici sa va arate activitatile de zi cu zi si obiceiurile lor.
MARAMURES
Maramuresul, vatra de cultura si civilizatie care si-a daltuit in lemn istoria, este locul unde traditiile, portul si arta populara se pastreaza ca nicaieri altundeva in România. Maramuresul este un imens muzeu in aer liber, iar viata de zi cu zi a satului maramuresan este o adevarata intoarcere in timp.
Bisericile de lemn - bijuterii de arta populara - se intilnesc aproape in fiecare sat. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO, iar unele detin recorduri absolute: cea mai inalta constructie din lemn - biserica minastirii Birsana 62 m, cea mai veche biserica din lemn - biserica de la Ieud 1364.
Poarta maramuresana veritabil "arc de triumf" rustic, era in trecut apanajul familiilor nobile. Conform traditiei poarta este bariera impotriva raului, elementul care delimiteza universul sacru al casei si gospodariei. Elementele decorative nu au doar o functie estetica, ci sunt simboluri cu radacini puternice in cultura crestina si precrestina. Coarda - spirala simbolizind aspiratia spre inalt, rozeta - simbol al soarelui ca element esential al vietii, arborele vietii - simbolizand viata vesnica, sarpele cu binecunoscutul lui rol protector, sunt doar citeva dintre elmentele cel mai des intilnite in sculptura portilor maramuresene.
Maramuresul este o regiune care a pastrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de munca, de viata si de sarbatoare. Obiecte din lemn decorate artistic insotesc toate momentele importante vietii, dar cele mai fascinante sunt crucile, element de comunicare intre lumea celor vii si a celor morti. Cimitirul vesel de la Sapinta, opera artistului popular Ioan Patras, reuneste cruci "vorbitoare". Prin intermediul unui text in care autoironia se impleteste cu dramatismul, acestea povestesc viata celui disparut.
Meserile traditionale cum ar fi tesutul, sculptura lemnului, pictura pe lemn si sticla se practica cu succes si se transmit din tata in fiu.
Muzica maramuresana care insoteste toate momentele fericite ale vietii se remarca prin ritm si vitalitate.
Portul popular este purtat zi de zi nu doar de sarbatori ca in alte zone. Sarbatorile sunt momente in care satul maramuresan "explodeaza" de muzica si voie buna, si ele nu sunt putine de-a lungul anului: Sarbatorile de Iarna, Pastele, Tanjaua, Stana maramuresana, la care se adauga nuntile si botezurile. Aici mai iute ca oriunde se-ncinge muzica si jocul. In cateva clipe, toata sala este in picioare, iar perechile încep sa se roteasca, pe ritmul din ce în ce mai rapid, impus de ceterasi, acesti violonosti locali de exceptie, nelipsiti de la orice petrecere
Maramuresul, vatra de cultura si civilizatie care si-a daltuit in lemn istoria, este locul unde traditiile, portul si arta populara se pastreaza ca nicaieri altundeva in România. Maramuresul este un imens muzeu in aer liber, iar viata de zi cu zi a satului maramuresan este o adevarata intoarcere in timp.
Bisericile de lemn - bijuterii de arta populara - se intilnesc aproape in fiecare sat. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO, iar unele detin recorduri absolute: cea mai inalta constructie din lemn - biserica minastirii Birsana 62 m, cea mai veche biserica din lemn - biserica de la Ieud 1364.
Poarta maramuresana veritabil "arc de triumf" rustic, era in trecut apanajul familiilor nobile. Conform traditiei poarta este bariera impotriva raului, elementul care delimiteza universul sacru al casei si gospodariei. Elementele decorative nu au doar o functie estetica, ci sunt simboluri cu radacini puternice in cultura crestina si precrestina. Coarda - spirala simbolizind aspiratia spre inalt, rozeta - simbol al soarelui ca element esential al vietii, arborele vietii - simbolizand viata vesnica, sarpele cu binecunoscutul lui rol protector, sunt doar citeva dintre elmentele cel mai des intilnite in sculptura portilor maramuresene.
Maramuresul este o regiune care a pastrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de munca, de viata si de sarbatoare. Obiecte din lemn decorate artistic insotesc toate momentele importante vietii, dar cele mai fascinante sunt crucile, element de comunicare intre lumea celor vii si a celor morti. Cimitirul vesel de la Sapinta, opera artistului popular Ioan Patras, reuneste cruci "vorbitoare". Prin intermediul unui text in care autoironia se impleteste cu dramatismul, acestea povestesc viata celui disparut.
Meserile traditionale cum ar fi tesutul, sculptura lemnului, pictura pe lemn si sticla se practica cu succes si se transmit din tata in fiu.
Muzica maramuresana care insoteste toate momentele fericite ale vietii se remarca prin ritm si vitalitate.
Portul popular este purtat zi de zi nu doar de sarbatori ca in alte zone. Sarbatorile sunt momente in care satul maramuresan "explodeaza" de muzica si voie buna, si ele nu sunt putine de-a lungul anului: Sarbatorile de Iarna, Pastele, Tanjaua, Stana maramuresana, la care se adauga nuntile si botezurile. Aici mai iute ca oriunde se-ncinge muzica si jocul. In cateva clipe, toata sala este in picioare, iar perechile încep sa se roteasca, pe ritmul din ce în ce mai rapid, impus de ceterasi, acesti violonosti locali de exceptie, nelipsiti de la orice petrecere
LUNCA ILVEI
LUNCA ILVEI - este o comuna de munte situata în NE-ul Transilvaniei, la limita cu Bucovina, pe cursul superior al Vaii Ilva. Regiunea apartine Muntilor Bargau, cu altitudini cuprinse între 650 si 1450 m, si ofera conditii ideale pentru vacanta: aer curat, produse naturale si activitati specifice vietii la tara.
Peisajele sunt deosebit de pitoresti si reconfortante: culmi domoale dominate de maguri vulcanice, pasunile si finete ce se îmbina armonios cu padurile umbroase de conifere, ce adapostesc o fauna bogata si foarte diversa.
De pe magurile înalte, în zilele cu cer senin, se poate admira privelistea larg deschisa spre Depresiunea Transilvaniei si Tara Dornelor si spre crestele alpine ale Rodnei si Calimanilor.
Aceste meleaguri au cunoscut de-a lungul istoriei mai multe momente de înflorire. Exploatarea aurului din muntii Rodnei este cunoscuta înca din timpul stapanirii romane, portiuni din drumul Roman construit în acea perioada pastrandu-se si astazi în zona Tihuta. Mai apoi, în sec. XVIII - XIX, satele din aceasta zona au constituit un regiment graniceresc la granita de est a Imperiului austro-ungar si au beneficiat de o multitudine de privilegii economice, sociale si culturale, acordate de însusi Imparatul Franz Iosef, care a si vizitat aceste meleaguri.
Oamenii acestor locuri au fost totdeauna proprietari ai pamanturilor stramosesti. Folclorul si traditiile populare au fost bine pastrate si sunt si azi prezente în viata cotidiana a satului. Bucataria bazata pe produse naturale locale va da ocazia sa descoperiti mancaruri pline de savoare.
Daca veti alege Lunca Ilvei pentru o vacanta sau pentru un week-end, veti putea profita din plin de avantajele cadrului natural de exceptie în toate anotimpurile. Vara puteti face drumetii la stana sau izvoarele de apa minerala, va puteti initia în calarie sau face plimbari calare sau cu caruta. Iarna, puteti practica schiul de fond (se închireaza echipament), schi alpin, sau puteti face plimbari cu sania trasa de cai.
ACCESUL:
- cu trenul accelerat pe linia Cluj- Iasi pana la statia Lunca Ilvei.
- cu masina pe ruta Cluj - Dej - Salva - Nasaud - Ilva Mica - Lunca Ilvei ( 180 km)
Aici viata curge simplu, în armonie cu pamantul, plantele, ploaia, soarele, vantul. Aici aerul miroase a fan, a flori de camp, a brad...
LUNCA ILVEI - este o comuna de munte situata în NE-ul Transilvaniei, la limita cu Bucovina, pe cursul superior al Vaii Ilva. Regiunea apartine Muntilor Bargau, cu altitudini cuprinse între 650 si 1450 m, si ofera conditii ideale pentru vacanta: aer curat, produse naturale si activitati specifice vietii la tara.
Peisajele sunt deosebit de pitoresti si reconfortante: culmi domoale dominate de maguri vulcanice, pasunile si finete ce se îmbina armonios cu padurile umbroase de conifere, ce adapostesc o fauna bogata si foarte diversa.
De pe magurile înalte, în zilele cu cer senin, se poate admira privelistea larg deschisa spre Depresiunea Transilvaniei si Tara Dornelor si spre crestele alpine ale Rodnei si Calimanilor.
Aceste meleaguri au cunoscut de-a lungul istoriei mai multe momente de înflorire. Exploatarea aurului din muntii Rodnei este cunoscuta înca din timpul stapanirii romane, portiuni din drumul Roman construit în acea perioada pastrandu-se si astazi în zona Tihuta. Mai apoi, în sec. XVIII - XIX, satele din aceasta zona au constituit un regiment graniceresc la granita de est a Imperiului austro-ungar si au beneficiat de o multitudine de privilegii economice, sociale si culturale, acordate de însusi Imparatul Franz Iosef, care a si vizitat aceste meleaguri.
Oamenii acestor locuri au fost totdeauna proprietari ai pamanturilor stramosesti. Folclorul si traditiile populare au fost bine pastrate si sunt si azi prezente în viata cotidiana a satului. Bucataria bazata pe produse naturale locale va da ocazia sa descoperiti mancaruri pline de savoare.
Daca veti alege Lunca Ilvei pentru o vacanta sau pentru un week-end, veti putea profita din plin de avantajele cadrului natural de exceptie în toate anotimpurile. Vara puteti face drumetii la stana sau izvoarele de apa minerala, va puteti initia în calarie sau face plimbari calare sau cu caruta. Iarna, puteti practica schiul de fond (se închireaza echipament), schi alpin, sau puteti face plimbari cu sania trasa de cai.
ACCESUL:
- cu trenul accelerat pe linia Cluj- Iasi pana la statia Lunca Ilvei.
- cu masina pe ruta Cluj - Dej - Salva - Nasaud - Ilva Mica - Lunca Ilvei ( 180 km)
Aici viata curge simplu, în armonie cu pamantul, plantele, ploaia, soarele, vantul. Aici aerul miroase a fan, a flori de camp, a brad...
SANCRAIU
Zona dintre Huedin si Cluj este cunoscuta de maghiari sub numele de Kalotaszeg. Este o zona interesanta din punct de vedere geografic, istoric, dar mai ales etnografic
Acesta este un loc deosebit unde cultura maghiara a ramas intacta. Zona include 40 de sate. Traditia populara este înca vie, iar locuitorii îsi poarta cu mandrie frumoasele costume populare. Broderia din zona este renumita.
Sîncraiu (Kalotaszentkirály în maghiara), unul din cele mai frumoase sate din zona Calatei, este construit pe malurile raului Calata, la o distanta de circa 6km de Huedin. Muntii înconjuratori sunt dominati de varful Vladeasa (1836m). Varietatea peisajului - chei, pesteri, cascade si paduri, reprezinta ocazia unor plimbari sau ascensiuni de neuitat. Cele sapte lacuri artificiale îsi asteapta pescarii, pe cei ce practica scufundarile sau sporturile nautice.
Sîncraiu a fost atestat documentar pentru întaia oara intr-un document datand din 1288, biserica sa fiind construita in secolul XIII.
Satul este renumit si datorita mestesugarilor deosebit de priceputi - dulgheri, fierari, tamplari, cojocari, zidari.
În zilele noastre, Sîncraiu are o populatie de aproximativ 1200 locuitori, din care circa 90% sunt maghiari, 10% fiind romani.
De aici puteti face excursii de o zi la barajul si lacul Fantanele-Belis, la Pietrele Albe, un impresionant abrupt de calcar, la cascada Rachitele sau la arborii de Sequoia de pe Dealul Domnului, în vecinatatea satului Sacuieu.
Si nu în cele din urma, locuitorii din comuna, cu o îndelungata experienta în agroturism, va invita din adancul inimii sa le calcati pragul casei, ca musafir de onoare
Zona dintre Huedin si Cluj este cunoscuta de maghiari sub numele de Kalotaszeg. Este o zona interesanta din punct de vedere geografic, istoric, dar mai ales etnografic
Acesta este un loc deosebit unde cultura maghiara a ramas intacta. Zona include 40 de sate. Traditia populara este înca vie, iar locuitorii îsi poarta cu mandrie frumoasele costume populare. Broderia din zona este renumita.
Sîncraiu (Kalotaszentkirály în maghiara), unul din cele mai frumoase sate din zona Calatei, este construit pe malurile raului Calata, la o distanta de circa 6km de Huedin. Muntii înconjuratori sunt dominati de varful Vladeasa (1836m). Varietatea peisajului - chei, pesteri, cascade si paduri, reprezinta ocazia unor plimbari sau ascensiuni de neuitat. Cele sapte lacuri artificiale îsi asteapta pescarii, pe cei ce practica scufundarile sau sporturile nautice.
Sîncraiu a fost atestat documentar pentru întaia oara intr-un document datand din 1288, biserica sa fiind construita in secolul XIII.
Satul este renumit si datorita mestesugarilor deosebit de priceputi - dulgheri, fierari, tamplari, cojocari, zidari.
În zilele noastre, Sîncraiu are o populatie de aproximativ 1200 locuitori, din care circa 90% sunt maghiari, 10% fiind romani.
De aici puteti face excursii de o zi la barajul si lacul Fantanele-Belis, la Pietrele Albe, un impresionant abrupt de calcar, la cascada Rachitele sau la arborii de Sequoia de pe Dealul Domnului, în vecinatatea satului Sacuieu.
Si nu în cele din urma, locuitorii din comuna, cu o îndelungata experienta în agroturism, va invita din adancul inimii sa le calcati pragul casei, ca musafir de onoare
CRISANA SI BANAT
Multi oameni au auzit de Timisoara, ca fiind orasul care evoca cel mai mult caderea regimului comunist din Romania. Totusi, putini cunosc vestul Romaniei care cuprinde istoricele provincii Crisana si Banat, precum si orase ca Oradea si Arad a caror traditie culturala le fac obiective demne de vizitat.
Turistii pot explora mostenirea arhitecturala diversa, edificiile laice si religioase, precum si bogatia folclorica a zonei. Toate acestea isi au radacinile in mai multe culturi si civilizatii, datorita faptului ca pe linga romani, aici au trait de-a lungul secolelor si unguri, svabi, sirbi, cehi, slovaci, bulgari, ucrainieni etc. Pe linga turismul cultural si rural, Crisana si Banat, care se intind pe teritoriul a patru judete: Bihor, Arad, Timis si Caras-Severin, pot oferi multe ispite la calatorie, cum ar fi excursiile montane si sporturile de iarna. Pe langa acestea, doritorii de vinatoare calarie, pescuit, catarare si expeditii inedite in pesteri, pot descoperi aici o bogata oferta in acest sens.
Ca privire generala asupra principalelor atractii cultural-turistice, Banat si Crisana pot convinge la explorarea unei zone nu atit de cunoscute, dar foarte interesante datorita peisajelor naturale, bogatiilor folclorului si mostenirii datinilor celor ce traiesc acolo.
Multi oameni au auzit de Timisoara, ca fiind orasul care evoca cel mai mult caderea regimului comunist din Romania. Totusi, putini cunosc vestul Romaniei care cuprinde istoricele provincii Crisana si Banat, precum si orase ca Oradea si Arad a caror traditie culturala le fac obiective demne de vizitat.
Turistii pot explora mostenirea arhitecturala diversa, edificiile laice si religioase, precum si bogatia folclorica a zonei. Toate acestea isi au radacinile in mai multe culturi si civilizatii, datorita faptului ca pe linga romani, aici au trait de-a lungul secolelor si unguri, svabi, sirbi, cehi, slovaci, bulgari, ucrainieni etc. Pe linga turismul cultural si rural, Crisana si Banat, care se intind pe teritoriul a patru judete: Bihor, Arad, Timis si Caras-Severin, pot oferi multe ispite la calatorie, cum ar fi excursiile montane si sporturile de iarna. Pe langa acestea, doritorii de vinatoare calarie, pescuit, catarare si expeditii inedite in pesteri, pot descoperi aici o bogata oferta in acest sens.
Ca privire generala asupra principalelor atractii cultural-turistice, Banat si Crisana pot convinge la explorarea unei zone nu atit de cunoscute, dar foarte interesante datorita peisajelor naturale, bogatiilor folclorului si mostenirii datinilor celor ce traiesc acolo.
Spamez si aici, ca mi se pare de fapt topicul cel mai potrivit .....
Pentru cei care au facut turism prin Romanica, sunt curios care este in opinia voastra cel mai frumos judet. Ma gandesc sa plec de paste pe undeva (si n-o sa stau doar in localitatea unde ma cazez) deci sunt curios ce apreciati si ce recomandati :)
Asadar, avem lista de judete :
Alba
Arad
Argeș
Bacău
Bihor
Bistrița-Năsăud
Botoșani
Brașov
Brăila
Buzău
Călărași
Caraș-Severin
Cluj Cluj-Napoca
Constanța Constanța
Covasna
Dâmbovița
Dolj Craiova
Galați
Giurgiu
Gorj
Harghita
Hunedoara
Ialomița
Iași
Ilfov
Maramureș
Mehedinți
Mureș
Neamț
Olt
Prahova
Satu Mare
Sălaj
Sibiu
Suceava
Teleorman
Timiș
Tulcea
Vaslui
Vâlcea
Vrancea
Si, desigur, unde nu-mi recomandati sa merg ;))
Merci anticipat :P
Pentru cei care au facut turism prin Romanica, sunt curios care este in opinia voastra cel mai frumos judet. Ma gandesc sa plec de paste pe undeva (si n-o sa stau doar in localitatea unde ma cazez) deci sunt curios ce apreciati si ce recomandati :)
Asadar, avem lista de judete :
Alba
Arad
Argeș
Bacău
Bihor
Bistrița-Năsăud
Botoșani
Brașov
Brăila
Buzău
Călărași
Caraș-Severin
Cluj Cluj-Napoca
Constanța Constanța
Covasna
Dâmbovița
Dolj Craiova
Galați
Giurgiu
Gorj
Harghita
Hunedoara
Ialomița
Iași
Ilfov
Maramureș
Mehedinți
Mureș
Neamț
Olt
Prahova
Satu Mare
Sălaj
Sibiu
Suceava
Teleorman
Timiș
Tulcea
Vaslui
Vâlcea
Vrancea
Si, desigur, unde nu-mi recomandati sa merg ;))
Merci anticipat :P
Foarte greu de raspuns. Eu prefer muntele, si multumita lui Dzeu, avem destule in tarisoara noastra :) Cred ca mai mult de jumate din judete au munti, asa ca trebuie sa te orientezi dupa infrastructura si servicii. Si cand gasesti astea doua, da si mie un sk-mail, ca n-am vazut asemenea lucruri pe la noi :))
Daca ar avea alte tari formele noastre de relief, ar sta toata ziua pe sezlong si ar trai regeste din turism. Gasesti pensiuni cu conditii extraordinare, dar nu ai ce sa faci in zona, nu gasesti o barca de pescuit, un restaurant ca sa nu mai zic ca ajungi pana acolo cu elicopterul.
Am fost acum cativa ani la Paltinis, prin mai. Priveliste extraordinara, o zona superba. Mancare foarte buna. Conditii dezastru, cred ca eram singuri in hotel. Pe un mastodont de mobila trona un TV alb-negru care prindea TVR doar audio. Si in zona, NIMIC. E minunata tara asta, doar ca oamenii gandesc inca in secolul 18.
Daca ar avea alte tari formele noastre de relief, ar sta toata ziua pe sezlong si ar trai regeste din turism. Gasesti pensiuni cu conditii extraordinare, dar nu ai ce sa faci in zona, nu gasesti o barca de pescuit, un restaurant ca sa nu mai zic ca ajungi pana acolo cu elicopterul.
Am fost acum cativa ani la Paltinis, prin mai. Priveliste extraordinara, o zona superba. Mancare foarte buna. Conditii dezastru, cred ca eram singuri in hotel. Pe un mastodont de mobila trona un TV alb-negru care prindea TVR doar audio. Si in zona, NIMIC. E minunata tara asta, doar ca oamenii gandesc inca in secolul 18.
lipseste ceva pt turism in romania, in afara de dracula nu aveti alt brand...turismul se dezvolta cand ceva care atrage face ca si zona sa prospere... daca era ceva interesant vuia locul de lume.....forme de relief ? e ca si cum ai prefera un triunghi in loc de patrat