Subpage under development, new version coming soon!
Subject: F.C. ARGES
Si crezi ca erau multe de spus pe site-ul ala? :))
Îşi măsoară forţele cu Pandurii Târgu Jiu
Fotbaliştii de la FC Argeş vor disputa mâine cel mai important meci de verificare din această perioadă de pregătire. Jucătorii lui Iordan Eftimie întâlnesc, de la ora 14, la Turnu Severin, pe Pandurii Tîrgu Jiu.
Confruntarea cu gorjenii este singurul meci pe care alb-violeţii îl dispută în această iarnă cu o echipă de Liga I. Până acum, piteştenii au jucat numai cu echipe de Liga a III-a, pe care s-au chinuit să le bată. Iniţial, argeşenii trebuiau să întâlnească pe Universitatea Craiova, dar oltenii au refuzat să mai joace acest amical.
Întîlnirea cu gorjenii este un adevărat barometru pentru Eftimie, care poate să vadă la ce nivel este echipa pe care o pregăteşte. Partida este penultimul test de verificare pentru argeşeni, înainte de startul returului, programat pe 5 martie. Peste două săptămâni, alb-violeţii vor întâlni în deplasare pe UTA, în primul meci oficial din acest an.
Până la jocul cu arădenii, FC Argeş va întâlni, sâmbăta viitoare, în deplasare, pe CS Mioveni.
Fotbaliştii de la FC Argeş vor disputa mâine cel mai important meci de verificare din această perioadă de pregătire. Jucătorii lui Iordan Eftimie întâlnesc, de la ora 14, la Turnu Severin, pe Pandurii Tîrgu Jiu.
Confruntarea cu gorjenii este singurul meci pe care alb-violeţii îl dispută în această iarnă cu o echipă de Liga I. Până acum, piteştenii au jucat numai cu echipe de Liga a III-a, pe care s-au chinuit să le bată. Iniţial, argeşenii trebuiau să întâlnească pe Universitatea Craiova, dar oltenii au refuzat să mai joace acest amical.
Întîlnirea cu gorjenii este un adevărat barometru pentru Eftimie, care poate să vadă la ce nivel este echipa pe care o pregăteşte. Partida este penultimul test de verificare pentru argeşeni, înainte de startul returului, programat pe 5 martie. Peste două săptămâni, alb-violeţii vor întâlni în deplasare pe UTA, în primul meci oficial din acest an.
Până la jocul cu arădenii, FC Argeş va întâlni, sâmbăta viitoare, în deplasare, pe CS Mioveni.
ISTORIE 19.02.11 FC ARGEŞ, CE-A FOST ŞI CE-A AJUNS, DE LA STROE ŞI UZINA DACIA, LA PENESCU ŞI FIRMA PIC
Regina României a ajuns Cenuşăreasa Ligii a doua!
FC Argeş se află în plin declin, chiar dacă în momentul de faţă antrenorul Iordan Eftimie încearcă să construiască în Trivale o echipă de viitor, formată numai din tineri din propria pepinieră. Alb-violeţii sunt la al doilea sezon consecutiv de Liga a II-a (al treilea în ultimii patru ani), iar perspectiva nu se anunţă bună, atâta timp cât actualii patroni nu se apucă să investească din nou serios în echipă ori să vândă clubul unor investitori care au potenţial financiar.
Practic, istoria recentă a lui FC Argeş se poate împărţi în două, prima parte fiind cea în care Uzina de Autoturisme Dacia a finanţat clubul, iar cea de-a doua, după ce Dacia a renunţat. Anul de cotitură a fost 2000, până atunci alb-violeţii fiind pe o pantă ascendentă, care a culminat cu participarea în Cupa UEFA. Din 2001, a început declinul în Trivale, totul culminînd cu cele două retrogradări, una în urma rezultatelor şi a managementului dezastruos, iar cealaltă din cauza unor acte de corupţie - deocamdată nedovedite - la adresa arbitrilor, ale lui Cornel Penescu.
Tunaru şi Ilinca, pionii principali
Cât timp Uzina Dacia a finanţat activitatea la clubul FC Argeş, lucrurile au mers destul de bine. Începutul a fost mai greu, pentru că echipa a retrogradat în divizia B, însă, cu Ion Moldovan la cârmă şi cu o puternică susţinere, în anul următor s-a promovat.
Totodată, s-a reuşit şi formarea unei echipe care în câţiva ani avea să joace în Cupa UEFA. În sezonul 1993 - 1994, când s-a reuşit revenirea pe prima scenă fotbalistică a ţării, la conducerea clubului erau: Constantin Stroe - preşedinte al Consiliului Director, Gabriel Sicoe - preşedinte executiv, Viorel Ilinca - vicepreşedinte, Răzvan Tunaru - vicepreşedinte, Doru Toma - director sportiv. Lucrurile erau limpezi pentru toţi şi fiecare ştia clar ce avea de făcut.
Astfel, Tunaru se ocupa de problemele tehnice, răspunzând de toate loturile de la club (tineret, copii, juniori, echipa mare), Ilinca - de relaţia şi problemele cu Federaţia, iar Toma - de problemele administrative. Toţi îi raportau activitatea lui Gabriel Sicoe, şedinţele fiind zilnice, iar acesta, mai departe, lui Constantin Stroe. Întâlnirile vicepreşedinţilor cu Stroe erau rare şi doar atunci când problemele erau deosebite, în rest activitatea clubului mergea strună, fără implicarea Generalului în problemele cotidiene.
Au jucat în UEFA
Sistemul funcţiona excelent, iar roadele au început să se vadă an de an, pentru ca, la sfârşitul anilor '90, echipa să ajungă în Cupa UEFA. Printre jucătorii pe care Silviu Dumitrescu i-a dus în Europa se numărau Vintilă, Mogoşanu, Gâlmencea, Diţă, Bogoi, Năstase, Cristescu, Mieluşică, Schumacher, Bălaşa, Bârdeş, Cristi Negru, Drăguş, Sorin Radu, Neaga, Coman, Mutu.
Doar nucleul era format din jucători crescuţi de FC Argeş, însă cei aduşi de la ale echipe au confirmat încrederea şi "ochiul" pe care cei din conducerea clubului îl aveau. Echipa dusă de Silviu Dumitrescu şi Vasile Silaghi în Cupe a fost formată în anii precedenţi de Ion Moldovan, Telu Stancu, Fane Cioacă şi Vasile Stan. Trei meciuri a jucat FC Argeş în UEFA, 5-1 şi 2-0 cu Dinamo Baku (printre marcatori, Barbu, Bârdeş, Jilăveanu, Mutu), 2-0 şi 2-4 cu Istanbulspor (printre marcatori, Mutu şi Barbu), şi 0-1 şi 0-7 cu Celta Vigo.
După Uzină, declinul
După meciul cu Celta Vigo, Silviu Dumitrescu şi-a dat demisia, iar la echipă a fost adus Marian Bondrea, care a beneficiat şi el de suportul financiar al Uzinei Dacia. Rezultatele au fost două clasări pe locul 5 în campionat, în sezoanele 1999 - 2000 şi 2000 -2001. Din 2001, însă, după ce Uzina şi-a retras sprijinul pentru sportul argeşean, a început şi declinul fotbalului.
Pentru FC Argeş au urmat clasări pe locul 10 sau 12 şi evitarea retrogradării pe finalul campionatului. Au urmat apoi câţiva ani de nesiguranţă, în care echipa a supravieţuit doar cu ajutorul autorităţilor locale, iar în acea perioadă notabile au fost numai prezenţele în semifinalele Cupei României, unde s-a pierdut în faţa lui FC Naţional şi a lui Dinamo.
Cu Pic, în jos
După 2000, istoria lui FC Argeş se leagă de firma Pic, cea care mai întâi a fost sponsor principal şi apoi a devenit, prin intermediul fraţilor Penescu, acţionara principală a grupării alb-violete. La începutul noii perioade, cât timp Pic era doar sponsor, iar de conducerea clubului s-au ocupat oameni de fotbal, echipa s-a descurcat cât de cât pe prima scenă fotbalistică a ţării.
Apoi, însă, când Penescu a devenit acţionar majoritar, la conducere au fost numiţi oameni care nu aveau nici o treabă cu acest fenomen, noul patron crezând şi sperând că fotbalul se conduce ca orice altă afacere. Cum, însă, fotbalul este ceva diferit, lucrurile nu au mers deloc, iar noul patron a făcut greşeală după greşeală. În 2006 - 2007, s-a retrogradat, din cauza unui parcurs foarte prost, apoi s-a promovat cu Ionuţ Badea antrenor.
A fost, de altfel, momentul când s-a crezut că echipa îşi poate reveni şi că Penescu o poate duce acolo unde a fost odată, în Cupe, deoarece se formase din nou un lot valoros, care a surprins pe toată lumea în Liga I, imediat după promovare. S-a declanşat apoi scandalul de corupţie în fotbal, Cornel Penescu a fost arestat, fiind învinuit că a dat mită arbitrilor, iar FC Argeş a fost retrogradată de Federaţie.
Cum, însă, la echipă s-au păstrat tot lotul şi antrenorul, s-a încercat din nou promovarea, dar din cauza managementului prost al celor care au condus destinele în perioada cât Penescu a fost închis, echipa a ratat promovarea şi, mai rău, s-a destrămat.
În aceste condiţii, în sezonul actual s-a format o echipă numai din copii proveniţi de la Centrul de Copii şi Juniori, echipă despre care se credea că nu va face nici măcar baremul. Lucrurile ar putea, însă, să nu stea chiar foarte rău, iar noua FC Argeş să aibă un viitor frumos, dar, din păcate, fără finanţe şi fără experienţă la nivel de conducere, nu se înţelege că lângă actualii jucători trebuie doi - trei fotbalişti cu state vechi, care să lege echipa.
De la Ilinca şi Tunaru, la Gelu Stan, Mincă şi Barbu
De ce FC Argeş juca la sfârşitul anilor '90 în Cupa UEFA, iar acum se zbate să supravieţuiască în Liga a II-a? Motivul este unul simplu, şi anume banii. Adică, atunci erau bani, iar acum nu sunt. Dar un alt motiv la fel de important este managementul. Adică, atunci clubul era condus de oameni care veneau din fenomen şi care se pricepeau la fotbal, ştiind clar ce este de făcut, iar acum conducătorii sunt lipsiţi de experienţă fotbalistică. În plus, pe obrazul lui FC Argeş se mai află şi o pată mare făcută de scandalul de corupţie din fotbal, în care este implicat patronul Cornel Penescu, acesta fiind acuzat că a dat mită arbitrilor.
În anii '90, clubul alb-violet îl avea ca şef pe Constantin Stroe. Acesta avea în spate Uzina, însă reuşita lui se datorează şi faptului că s-a înconjurat numai de oameni de fotbal. Astfel, combinaţia dintre experienţa şi priceprea lui în afaceri şi încrederea dată celor care cunoşteau fenomenul fotbal a făcut ca clubul să meargă ca pe roate. Primul în subordinea lui Stroe era Sicoe, care făcea excelent legătura între finanţator şi fenomenul fotbal. Atât Stroe, cât şi Sicoe au state vechi la Dacia, fiind nume importante pentru Uzina de Autoturisme.
Acum, FC Argeş este condusă de Cornel Penescu, patronul Pic. Până la implicarea în scandalul de corupţie în fotbal, Penescu era un afacerist prosper, iar Pic ajunsese un nume important pe piaţa economică a României şi a Piteştiului. De când a preluat pe FC Argeş, la conducerea clubului au apărut tot felul de tipi a căror specializare era cu totul şi cu totul alta decât fotbalul.
Rezultatul s-a văzut imediat: bani cheltuiţi aiurea, contracte fabuloase pentru jucători fără valoare, transferuri ratate şi învestirea în funcţie a unor antrenori slabi. În momentul de faţă, din ceea ce înseamnă Pic nu a mai rămas mare lucru: hypermarketurile sunt închise, deşi se zvoneşte că în scurt timp vor fi redeschise; trustul de presă (ziarul Top şi televiziunea Argeş TV) şi firma de taxi se aude că au fost cedate unui politician din PDL; firma PIC Construct funcţionează.
În anii '90, erau pe funcţie de execuţie la FC Argeş Viorel Ilinca şi Răzvan Tunaru. Astfel, la Federaţie exista oricând o poartă deschisă pentru alb-violeţi şi în plus sistemul de urmărire al jucătorilor funcţiona perfect. Printre cei aduşi din altă parte la FC Argeş, tocmai datorită faptului că erau monitorizaţi de oameni competenţi, se numără: Bălaşa, Săndoi, Dancia, Codrea, Mara, Cristescu, Bogoi, Gâlmencea, Mogoşanu, Drăguş, Grigorie Tudor, Tene, Tinel Petre, Mircea Stan, Cristi Vlad. În plus, Centrul de Copii şi Juniori a cunoscut o creştere formidabilă, vârfurile ieşite fiind: Mutu, Neaga, Coman, Dică.
Acum, pe funcţia de execuţie este Cătălin Barbu, experienţa lui în fotbal fiind aproape nulă. Iar realitatea este destul de concludentă pentru el: FC Argeş a scăpat de toţi jucătorii cu experienţă, nemaidorind să le plătească salariile mari pe care le-au avut şi în Liga I. Barbu a preluat conducerea cu FC Argeş retrogradată, iar în momentul de faţă are la echipă numai copii şi juniori. Banii sunt daţi la zi, salariile fiind de aproximativ 10 milioane lei, însă mai grav este că FC Argeş nu s-a întărit deloc în această iarnă şi nici perspective de a face acest lucru nu sunt. După renunţarea Uzinei Dacia de a finanţa clubul, Centrul de Copii a mers din inerţie, până de curând mai ieşind jucători de valoare: Dică, Tănase, Bogdan Stancu.
Sursa: curier.ro
Meci demonstrativ cu FC Argeş
Echipa de fotbal feminin Alice&Tunes a organizat aseară un meci demonstrativ împotriva fostelor glorii ale lui FC Argeş. Evenimentul a avut drept scop strângerea de fonduri pentru susţinerea formaţiei de fotbal feminin. Printre fotbaliştii echipei alb-violete au fost prezenţi Constantin Schumecher, Mihai Zanfir, Viorel Moiceanu dar şi antrenorul celor de la CS Mioveni, Ionuţ Popa.
Imi face plăcere să joc cu aceşti foşti jucători şi le mulţumesc că m-au primit prieteneşte. Nu imi place să joc fotbal împotriva fetelor dar astăzi am făcut o excepţie. Fotbalul este un sport greu şi urât şi nu cred că ar trebui practicat de fete, a declarat Ionuţ Popa.
Este o acţiune frumoasă pentru fotbalul piteştean mai ales că în acest moment FC Argeş are nevoie de aceste acţiuni, are nevoie de sponsori şi are nevoie de oameni de fotbal, Constantin Schumacher fost jucător al FC Argeş.
Barbu - fostă glorie?!
De obicei când se organizează un meci demonstrativ, iar FC Argeş este una dintre echipele de pe teren, stadionul sau sala de sport se umple de suporteri pentru a vedea fostele glorii alb-violete la acţiune. De când la "manageriat" este Cătălin Barbu, fanii au încetat să mai fie alături de club, asta şi din cauză că la aceste acţiuni vin foarte puţini foşti jucători alb-violeţi. Şi de această dată clubul a trebuit să improvizeze în alcătuirea echipei, printre fostele glorii numărându-se chiar managerul Cătălin Barbu, fost jucător la grupele de juniori la FC Argeş.
SPECIAL - VEZI AICI TOPUL ECHIPELOR DIN LIGA 2 CU CEI MAI MULŢI FANI PE REŢEAUA SOCIALĂ
UTA Arad şi Farul sunt lideri pe Facebook!
Dacă site-urile oficiale actualizate la zi a cluburilor din liga a doua a devenit o raritate, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre paginile de Facebook.
Aproape toate echipele din eşalonul secund au o pagină, un grup sau măcar o "ciornă" pe cunoscutul site de socializare. Excepţiile sunt ACSMU Poli Iaşi şi FC Silvania. La polul opus sunt UTA Arad în seria a doua (a adunat peste 1700 de fani) şi Farul Constanţa în Seria I (peste 600 de fani). Alte exemple pozitive sunt Voinţa Sibiu (712 fani), FC Bihor (557 fani) şi Juventus (520 fani).
Pe paginile echipelor de pe Facebook poţi găsi informaţii de ultimă oră, poze din cantonament sau de la meciuri şi poţi interacţiona cu membrii clubului (jucători sau staff) sau cu ceilaţi fani.
Există pagini care sunt actualizate la zi, dar şi pagini care sunt, în fapt, "ciorne" cu informaţii preluate de pe Wikipedia şi fără nici măcar o actualizare.
Liga2.ro a încercat să facă un top bazându-se pe numărul de fani pe care cluburile din liga a doua îl are pe Facebook. Au fost luate în considerare paginile oficiale, iar unde nu au existat au fost incluse şi paginile create de fani, cu condiţia ca acestea să fie cât mai active şi mai actualizate. În final, unde nu am găsit pagini create de club sau fani, am inclus paginile "ciornă". În cazul echipelor Steaua II şi Dinamo II nu au fost luate în considerare paginile pe care cluburile "mamă" le deţin.
Dacă doriţi să deveniţi fanul vreunei echipe din lista de mai jos, am adăugat link-ul către propia pagină sau grup pe numele fiecărei echipe. E suficient să aveţi un cont pe Facebook şi să daţi un like paginei care doriţi.
Seria I:
1. Farul Constanţa 602 fani
2. Juventus Bucureşti 520
3. FC Botoşani: 453
4. Ceahlăul: 369
5. Viitorul Constanţa 178
6. Săgeata Năvodari: 51
7. Dunărea Galaţi 27
8. Concordia Chiajna 25
9 - 10. Gloria Buzău 16
9 - 10. CF Brăila 16 - singura echipă care are cont şi nu pagină sau grup.
11. Astra Giurgiu 12
12. Delta Tulcea 10
13. FC Snagov 6
14. Dinamo II 3
15. CS Otopeni 2
16. Steaua II 1
Seria II
1. UTA Arad 1715 fani
2. Voinţa Sibiu 712
3. FC Bihor Oradea 557
4. CSM Râmnicu Vâlcea 143
5. Petrolul Ploieşti 138
6. Arieşul Turda 60
7. Alro Slatina 52
8. FC Argeş 42
9. Gaz Metan CFR 21
10. CS Mioveni 19
11. ACU Arad 16
12. Mureşul Deva 11
13. Unirea Alba Iulia 2
14-15. ACSMU Poli Iaşi şi FC Silvania nu au pagini pe Facebook.
Cum e la alţii
Conform Facebrands, în România Steaua are cei mai mulţi fani pe facebook: 39 795 fani. E urmată la mare de distanţă de Dinamo (19 106 fani) şi U Craiova (7 706 fani). Din Liga 3 remarcăm FC Hunedoara cu 838 fani şi FCM Bacău cu 102 fani. Liga a patra e reprezentată cel mai bine de AS Roma Botoşani cu 233 de fani. O prezenţă pitorească pe Facebook este şi pagina celor de la FC Olt Scorniceşti care a adunat 97 de fani.
Dacă e să privim cifrele cluburilor din alte campionate, cifrele se măresc substanţial: FC Barcelona e lider cu peste 9.671.759 de fani. Urmează Manchester United cu 9.454.337 fani şi Real Madrid cu 9.003.475 fani.
PREGĂTIRE 20.02.11 DIN CAUZA CONDIŢIILOR METEO
Amicalul dintre Pandurii şi FC Argeş a fost anulat
Antrenorul Petre Grigoraş a anulat meciul amical pe care Pandurii ar fi trebuit să-l dispute, duminică, în compania formaţiei FC Argeş, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile.
"S-a luat măsura anulării acestui meci amical din cauza condiţiilor meteo care au făcut terenurile impracticabile. Nu aveam unde să mai jucăm cu cei de la FC Argeş, mai ales că nu avem nici unde să ne mai antrenăm. În plus echipa are foarte multe absenţe din cauza problemelor medicale apărute tot mai des în ultimele zile, nu foarte grave dar dacă s-ar mai fi jucat acest meci în condiţiile unor terenuri grele riscam şi mai multe accidentări. Ne-am fi dorit să le putem oferi măcar un meci amical la Târgu Jiu suporterilor noştri dar trebuie să înţeleagă că nu s-a mai putut juca acest meci", a declarat preşedintele executiv, Eugen Pârvulescu.
Sursa: Mediafax
Două meciuri pentru FC Argeş
FC Argeş trebuia să dispute duminică un meci de verificare la Tg. Jiu împotriva celor de la Pandurii, formaţie ce activează în liga întâi. Meciul a fost însă anulat la cererea gazdelor iar antrenorul Iordan Eftimie a mai organizat încă un meci de verificare la mijlocul acestei sâptămâni înainte de partida cu CS Mioveni. Astfel, miercuri FC Argeş va juca în Trivale cu Dinamo II, alb-violeţii ajungând la al treilea meci împotriva echipei a doua a clubului Dinamo de când Câtâlin Barbu se ocupă de acest club.
Sâmbătă, FC Argeş şi CS Mioveni se vor întâlni într-un meci amical la Ştefăneşti. Echipa antrenată de Ionuţ Popa a mai disputat un meci de verificare în acest weekend împotriva celor de la ALRO Slatina. Atunci, oaspeţii s-au impus cu 2-0 însă argeşenii au folosit echipa a doua.
Poveşti de iarnă: "Ce să fac eu la Real Madrid?"
Doi oameni nu l-au vrut pe Dobrin pe ”Bernabeu”: Ceausescu si el! S-a antrenat cu Santillana si Gento, dar a preferat miutele din Trivale! Si nu numai miutele! Cu ani in urma am stat de vorba mult cu Gicu Dobrin. Va spun azi episodul "Real Madrid", asa cum mi l-a povestit atunci regretatul mare fotbalist
“Tată, acum, pe bune, ce să fi făcut eu la Real Madrid? Ce să fi căutat pe acolo? Mai bine la Piteştiul meu”...Firesc, după ce interlocutorul rostogoleşte spre tine întrebările astea, îţi vine să surîzi, ironic, şi să contraataci. ”Da, aşa e, bună poanta! Foarte bună! Mai aveţi şi altele, sau asta, cu Madridul e unica?”. Însă omul din faţa ta nu zîmbeşte. Din contră. Au trecut fix 30 de ani de atunci, dar descrie totul cu lux de amănunte. Îl cheamă Dobrin. Gicu Dobrin. În cantonamentul şcolii sale de fotbal de la Valea Ursului, într-un miros de ciorbă de potroace, alături de vreo 20 de boboci de ”Gîscan”, cel mai mare fotbalist român din toate timpurile pare că vrea să facă lumină în ”cazul Real Madrid”. E iarna lui 2002, sunt trei decenii de cînd don Santiago Bernabeu l-a dorit dar ”dom Profesor” zice abia şoptit. ”Doi oameni n-au vrut atunci să ajung la Real: Ceuşescu şi eu!”
Fax pentru retragerea lui Gento
Intriga e scurtă, cunoscută aproape de orice ţînc. În toamna lui 1972, FC Argeş Piteşti trece uşor, în primul tur de Cupa Campionilor Europeni, de luxemburghezii de la Aris Bonnevoie. Apoi urmează marele Real Madrid. 2-1 pe final de octombrie în Trivale, cu gol Dobrin din penalty (video), şi un 1-3 pe ”Bernabeu”, cu punct Santillana cu trei minute înainte de final. Don Santiago, cel mai mare preşedinte de club din toată istoria fotbalului, pusese deja ochii pe Gicu. Nas fin, mirosiste si prima oportunitate de a-l readuce la Madrid: pe 14 decembrie 1972, arena madrilenilor împlinea 25 de ani. În plus, marele Paco Gento nu avusese parte de o retragere ”ca la carte”, aşa că două sărbători într-una singură. Fax trimis către Piteşti cu ”Dată fiind prietenia dintre cele două echipe, vă rugăm să aveţi amabilitatea de a”...Iar cînd Real te roagă...De aici începe povestea.
De la Piteşti în echipa Europei
”Am ajuns la Madrid într-o marţi, pe 12 decembrie – povesteşte Dobrin. Tot oraşul era plin de afişe cu meciul. În 1947, cînd inauguraseră stadionul, jucaseră contra celor de la Os Belenenses. Acum, după 25 de ani, îi chemaseră tot pe portughezi. Totul fierbea. Gento se retrăgea, urmau să inaugureze o tabelă de ultimă generaţie, sărbătoare mare de tot. Mi-a plăcut programul de prezentare. Hoţ mare de tot, Bernabeu îi zisese ”Echipa Europei”, ca să nu se supere nimeni, dar peste tot apărea Real Madrid. Eram eu, ungurul Bene, Eusebio, Santillana, Geaici şi Gento. Îl chemaseră şi pe Beckenbauer, dar Kaiserul nu putuse ajunge...”
Meciul s-a jucat în faţa a 65.000 de spectatori. Dobrin a fost cel mai bun de pe teren, magician de clasă, Real a învins cu 2-1.
”A doua zi, pe 15, ne-au lăsat liberi. Pe 16, sîmbătă, la hotel la noi, la Mindanao, unde stăteam, au început să vină tot felul de emisari de-ai lor. Eu eram cu nea Puiu (n.r. – Puiu Rapaport, preşedintele de atunci al celor de la FC Argeş, care-l va însoţi pe Dobrin în toate aceste zile), am văzut că el cam trage de timp cu plecarea, am simţit că e ceva la mijloc, dar nu ştiam nimic”.
Ceasuri cu nemiluita
Cei doi fac o vizită la arenă. ”Era sîmbătă, aia lucrau în draci. M-au băgat prin 1.000 de birouri, tot felul de prezentări. Cum intram, pac!, se ridicau în picioare, oaaaa!!!, señor Dobrin şi-mi dădeau un ceas de mînă cu însemnele lor. Am înţeles mai tîrziu, chestiune de marketing. Cînd am plecat, aveam vreo 10 dintr-astea de dat copiilor din Piteşti. Apoi, brusc, că dacă n-aş putea veni, luni, la o mică dezmorţire la Ciudad Deportiva (n.r. – baza lor de antrenament). M-am dat pe brazdă. Meciul de jucase joi, era deja sîmbătă, iar ei mă invitau la dezmorţire luni???”
”I-am dat craci maseurului juma’ de oră”
”M-am prezentat într-un trening de-al lui FC Argeş, dar ei au insistat să-mi dea unul de-al lor. Era frig, în România mă pregăteam deja de tăiat porcul, iar ăştia aveau antrenament?
Am vorbit cu nea Puiu. El mi-a zis că antrenorul (n.r. – Miguel Muñoz) are vreo 12 ani de cînd e la Real, că e şmecher mare şi să fac ce zice el. Aveau un stil ciudat de pregătire, fără minge. S-au apucat aia, alde Garcia Remon, Pirri, Amancio ori Santillana să bage serii de cîte 400 de metri de le-au ieşit ochii din cap. Eu le-am zis să fac ceva mai individualizat. Am jonglat cu mingea juma’ de oră, cît au rupt aia pista. Apoi, altă juma’ de oră i-am dat craci maseurului. Aşa a fost prima zi...”
”Marţi au luat-o de la capăt. Sprinturi de cîte 90 de minute, nimeni nu cîrîia nimic. Cînd dădeau jos tricourile, făceau lac. Eu am jucat diri-diri cu nişte băieţi...”
Lui Miguel Muñoz nu-i prea convine. Îi place de Gicu, îl vrea, dar la el n-au respirat Puşkaş, Di Stefano, Gento. Nu înghite astfel de comportamente. Cu toate astea, seara, la restaurantul ”Jocheu”, Rapaport e îmbiat cu tot felul de oferte. 2.000.000 de dolari pentru club la semnătură, apoi alte 2.000.000 plus o instalaţie de nocturnă pe parcurs. Aici intervine povestea cu Ceauşescu, care nu vrea să creeze un precedent, dar şi Dobrin recunoaşte că a avut partea de vină.
Dor de Gica, de sarmale, de Pitesti
”Am stat 10 zile la ei. Cinci cu antrenamente. Nu cred că am adunat un kilometru de fugă cu totul. Nu-mi stătea gîndul acolo. Erau nebuni rău de tot. Aveau meci, cu Malaga parcă, de Revelion, chiar pe 31. Păi la noi începeam campionatul în 11 martie anul viitor! Nea Puiu se tot ruga de mine. Gîscane, că ai loc, că ăştia joacă 4-3-3, tre’ să-i aprovizionezi cu pase pe Aguillar, Santillana şi Amancio, o să fie bine şi pentru tine...Mie-mi era dor de Gica, de Piteşti, de sarmale, de un vin bun. Ei erau roboţei. Chiar glumeam cu nea Puiu. Bre, aici au orar şi la jonglat. Primesc mingea de la patru la patru şi jumătate!”.
Finalmete, după ce a fost invitat şi la meciul Real – Real Sociedad, Dobrin a plecat spre casă. ”Acum, cu mintea de acum, mă gîndesc că poate am greşit. Trăgeam de mine zece zile şi rămîneam pe acolo. Apoi, ce se petrecea? Ştii tu, mereu am avut aşa, un caracter boem, simţeam că nu am aer acolo, că ceva mă sufocă. Erau prea organizaţi, prea maşină de fotbal. Îţi numărau şi driblingurile pe meci, dacă făceai mai multe, lăsai bani la caserie!”
”Ramin daca sunt OK! Dar nu eram!”
Asta-i povestea. Cu 18 ani înaintea lui Hagi, Dobrin a avut şansa să fie primul român de la Real Madrid. 50 la sută nu l-a lăsat regimul, 50 la sută n-a vrut el. Dă şi nu dă vina pe sistem. ”Au zis să nu plecăm pe afară, să ceară apoi, toţi. După 10 zile, Frăţilă semna cu Nicosia. Dar şi dacă mă lăsau şi nu-mi ieşea? Dacă nu eram iubit? Mai bine că am rămas la Piteşti. Am vorbit cu nea Puiu. Rămîn doar dacă sunt OK! Dar nu eram. Dănuţ avea cinci ani, cum să-l iau de acolo şi să-l aduc aici, printre străini?”
Asta era Gicu. Gîscanul de Trivale.
Romanul care i-a tras la poarta lui Mourinho
Portarul celor de la OS Belenensese în partida din 14 decembrie 1972 a fost Felix Mourinho, tatăl actualului tehnician de la Real. A evoluat 13 sezoane la Vitoria Setubal, apoi, alte cinci, la Belenenses. O singură dată, în 1972, a îmbrăcat tricoul naţionalei Portugaliei. S-a căsătorit cu o profesoară, avînd doi copii: Teresa şi Jose Mario Mourinho.
Care i-au fost colegii?
Ferenc Bene – unul dintre cei mai mari atacanţi unguri din toate tipurile. Campion Olimpic la Tokyo, 1964. Bronz la Euro 1964. 76 de meciuri pentru echipa naţională. A evoluat la un singur club, Ujpesti Dozsa, din 1961 pînă în 1978.
Santillana – şi-a luat porecla după numele satului unde a văzut lumina zilei. 461 de meciuri pentru Real, 186 de goluri. A debutat în naţionala contra României.
Eusebio – ”O Rei” – considerat, de mulţi, cel mai mare fotbalist european din toate timpurile, deşi era născut în Mozambic. Conform statisticii, în cei 15 ani petrecuţi la Benfica, a marcat mai mult de un gol pe meci! (313 partide, 317 reuşite). Locul trei la CM 1966. Personalitatea BBC a aceluiaşi an.
Paco Gento – ”Furtuna din Cantabria” – Deţinătorul a şase Cupe ale Campionilor Europeni (din opt finale jucate), record neegalat. 761de meciuri la Real Madrid. Suta de metri alergată
în 10,9 secunde!!!
Care i-ar fi putut fi colegii?
Pirri – 15 ani la Real, 10 titluri de campion. După ce s-a retras, a devenit medic în stafful echipei. 417 partide.
Amancio – cunoscut ca ”Vrăjitorul”. 119 goluri marcate numai în Primera Division în cele 344 partide jucate.
Garcia Remon – cunoscut, apoi, şi ca antrenor (2004). Şase titluri de campion şi trei Cupe
Zoco – mijlocaş, deţinător la Cupei Campionilor Europeni. Peste 300 de partide la Real Madrid. Şapte titluri de campion
Miguel Munoz – antrenor. Primul om din istoria fotbalului care a cucerit CCE ca jucător şi, apoi, ca antrenor. 10 ani a evoluat ca fotbalist, al 15 ca tehnician la Real. Considerat cel mai mare tehnician iberic din perioada 50 – 80.
(edited)
(edited)
Doi oameni nu l-au vrut pe Dobrin pe ”Bernabeu”: Ceausescu si el! S-a antrenat cu Santillana si Gento, dar a preferat miutele din Trivale! Si nu numai miutele! Cu ani in urma am stat de vorba mult cu Gicu Dobrin. Va spun azi episodul "Real Madrid", asa cum mi l-a povestit atunci regretatul mare fotbalist
“Tată, acum, pe bune, ce să fi făcut eu la Real Madrid? Ce să fi căutat pe acolo? Mai bine la Piteştiul meu”...Firesc, după ce interlocutorul rostogoleşte spre tine întrebările astea, îţi vine să surîzi, ironic, şi să contraataci. ”Da, aşa e, bună poanta! Foarte bună! Mai aveţi şi altele, sau asta, cu Madridul e unica?”. Însă omul din faţa ta nu zîmbeşte. Din contră. Au trecut fix 30 de ani de atunci, dar descrie totul cu lux de amănunte. Îl cheamă Dobrin. Gicu Dobrin. În cantonamentul şcolii sale de fotbal de la Valea Ursului, într-un miros de ciorbă de potroace, alături de vreo 20 de boboci de ”Gîscan”, cel mai mare fotbalist român din toate timpurile pare că vrea să facă lumină în ”cazul Real Madrid”. E iarna lui 2002, sunt trei decenii de cînd don Santiago Bernabeu l-a dorit dar ”dom Profesor” zice abia şoptit. ”Doi oameni n-au vrut atunci să ajung la Real: Ceuşescu şi eu!”
Fax pentru retragerea lui Gento
Intriga e scurtă, cunoscută aproape de orice ţînc. În toamna lui 1972, FC Argeş Piteşti trece uşor, în primul tur de Cupa Campionilor Europeni, de luxemburghezii de la Aris Bonnevoie. Apoi urmează marele Real Madrid. 2-1 pe final de octombrie în Trivale, cu gol Dobrin din penalty (video), şi un 1-3 pe ”Bernabeu”, cu punct Santillana cu trei minute înainte de final. Don Santiago, cel mai mare preşedinte de club din toată istoria fotbalului, pusese deja ochii pe Gicu. Nas fin, mirosiste si prima oportunitate de a-l readuce la Madrid: pe 14 decembrie 1972, arena madrilenilor împlinea 25 de ani. În plus, marele Paco Gento nu avusese parte de o retragere ”ca la carte”, aşa că două sărbători într-una singură. Fax trimis către Piteşti cu ”Dată fiind prietenia dintre cele două echipe, vă rugăm să aveţi amabilitatea de a”...Iar cînd Real te roagă...De aici începe povestea.
De la Piteşti în echipa Europei
”Am ajuns la Madrid într-o marţi, pe 12 decembrie – povesteşte Dobrin. Tot oraşul era plin de afişe cu meciul. În 1947, cînd inauguraseră stadionul, jucaseră contra celor de la Os Belenenses. Acum, după 25 de ani, îi chemaseră tot pe portughezi. Totul fierbea. Gento se retrăgea, urmau să inaugureze o tabelă de ultimă generaţie, sărbătoare mare de tot. Mi-a plăcut programul de prezentare. Hoţ mare de tot, Bernabeu îi zisese ”Echipa Europei”, ca să nu se supere nimeni, dar peste tot apărea Real Madrid. Eram eu, ungurul Bene, Eusebio, Santillana, Geaici şi Gento. Îl chemaseră şi pe Beckenbauer, dar Kaiserul nu putuse ajunge...”
Meciul s-a jucat în faţa a 65.000 de spectatori. Dobrin a fost cel mai bun de pe teren, magician de clasă, Real a învins cu 2-1.
”A doua zi, pe 15, ne-au lăsat liberi. Pe 16, sîmbătă, la hotel la noi, la Mindanao, unde stăteam, au început să vină tot felul de emisari de-ai lor. Eu eram cu nea Puiu (n.r. – Puiu Rapaport, preşedintele de atunci al celor de la FC Argeş, care-l va însoţi pe Dobrin în toate aceste zile), am văzut că el cam trage de timp cu plecarea, am simţit că e ceva la mijloc, dar nu ştiam nimic”.
Ceasuri cu nemiluita
Cei doi fac o vizită la arenă. ”Era sîmbătă, aia lucrau în draci. M-au băgat prin 1.000 de birouri, tot felul de prezentări. Cum intram, pac!, se ridicau în picioare, oaaaa!!!, señor Dobrin şi-mi dădeau un ceas de mînă cu însemnele lor. Am înţeles mai tîrziu, chestiune de marketing. Cînd am plecat, aveam vreo 10 dintr-astea de dat copiilor din Piteşti. Apoi, brusc, că dacă n-aş putea veni, luni, la o mică dezmorţire la Ciudad Deportiva (n.r. – baza lor de antrenament). M-am dat pe brazdă. Meciul de jucase joi, era deja sîmbătă, iar ei mă invitau la dezmorţire luni???”
”I-am dat craci maseurului juma’ de oră”
”M-am prezentat într-un trening de-al lui FC Argeş, dar ei au insistat să-mi dea unul de-al lor. Era frig, în România mă pregăteam deja de tăiat porcul, iar ăştia aveau antrenament?
Am vorbit cu nea Puiu. El mi-a zis că antrenorul (n.r. – Miguel Muñoz) are vreo 12 ani de cînd e la Real, că e şmecher mare şi să fac ce zice el. Aveau un stil ciudat de pregătire, fără minge. S-au apucat aia, alde Garcia Remon, Pirri, Amancio ori Santillana să bage serii de cîte 400 de metri de le-au ieşit ochii din cap. Eu le-am zis să fac ceva mai individualizat. Am jonglat cu mingea juma’ de oră, cît au rupt aia pista. Apoi, altă juma’ de oră i-am dat craci maseurului. Aşa a fost prima zi...”
”Marţi au luat-o de la capăt. Sprinturi de cîte 90 de minute, nimeni nu cîrîia nimic. Cînd dădeau jos tricourile, făceau lac. Eu am jucat diri-diri cu nişte băieţi...”
Lui Miguel Muñoz nu-i prea convine. Îi place de Gicu, îl vrea, dar la el n-au respirat Puşkaş, Di Stefano, Gento. Nu înghite astfel de comportamente. Cu toate astea, seara, la restaurantul ”Jocheu”, Rapaport e îmbiat cu tot felul de oferte. 2.000.000 de dolari pentru club la semnătură, apoi alte 2.000.000 plus o instalaţie de nocturnă pe parcurs. Aici intervine povestea cu Ceauşescu, care nu vrea să creeze un precedent, dar şi Dobrin recunoaşte că a avut partea de vină.
Dor de Gica, de sarmale, de Pitesti
”Am stat 10 zile la ei. Cinci cu antrenamente. Nu cred că am adunat un kilometru de fugă cu totul. Nu-mi stătea gîndul acolo. Erau nebuni rău de tot. Aveau meci, cu Malaga parcă, de Revelion, chiar pe 31. Păi la noi începeam campionatul în 11 martie anul viitor! Nea Puiu se tot ruga de mine. Gîscane, că ai loc, că ăştia joacă 4-3-3, tre’ să-i aprovizionezi cu pase pe Aguillar, Santillana şi Amancio, o să fie bine şi pentru tine...Mie-mi era dor de Gica, de Piteşti, de sarmale, de un vin bun. Ei erau roboţei. Chiar glumeam cu nea Puiu. Bre, aici au orar şi la jonglat. Primesc mingea de la patru la patru şi jumătate!”.
Finalmete, după ce a fost invitat şi la meciul Real – Real Sociedad, Dobrin a plecat spre casă. ”Acum, cu mintea de acum, mă gîndesc că poate am greşit. Trăgeam de mine zece zile şi rămîneam pe acolo. Apoi, ce se petrecea? Ştii tu, mereu am avut aşa, un caracter boem, simţeam că nu am aer acolo, că ceva mă sufocă. Erau prea organizaţi, prea maşină de fotbal. Îţi numărau şi driblingurile pe meci, dacă făceai mai multe, lăsai bani la caserie!”
”Ramin daca sunt OK! Dar nu eram!”
Asta-i povestea. Cu 18 ani înaintea lui Hagi, Dobrin a avut şansa să fie primul român de la Real Madrid. 50 la sută nu l-a lăsat regimul, 50 la sută n-a vrut el. Dă şi nu dă vina pe sistem. ”Au zis să nu plecăm pe afară, să ceară apoi, toţi. După 10 zile, Frăţilă semna cu Nicosia. Dar şi dacă mă lăsau şi nu-mi ieşea? Dacă nu eram iubit? Mai bine că am rămas la Piteşti. Am vorbit cu nea Puiu. Rămîn doar dacă sunt OK! Dar nu eram. Dănuţ avea cinci ani, cum să-l iau de acolo şi să-l aduc aici, printre străini?”
Asta era Gicu. Gîscanul de Trivale.
Romanul care i-a tras la poarta lui Mourinho
Portarul celor de la OS Belenensese în partida din 14 decembrie 1972 a fost Felix Mourinho, tatăl actualului tehnician de la Real. A evoluat 13 sezoane la Vitoria Setubal, apoi, alte cinci, la Belenenses. O singură dată, în 1972, a îmbrăcat tricoul naţionalei Portugaliei. S-a căsătorit cu o profesoară, avînd doi copii: Teresa şi Jose Mario Mourinho.
Care i-au fost colegii?
Ferenc Bene – unul dintre cei mai mari atacanţi unguri din toate tipurile. Campion Olimpic la Tokyo, 1964. Bronz la Euro 1964. 76 de meciuri pentru echipa naţională. A evoluat la un singur club, Ujpesti Dozsa, din 1961 pînă în 1978.
Santillana – şi-a luat porecla după numele satului unde a văzut lumina zilei. 461 de meciuri pentru Real, 186 de goluri. A debutat în naţionala contra României.
Eusebio – ”O Rei” – considerat, de mulţi, cel mai mare fotbalist european din toate timpurile, deşi era născut în Mozambic. Conform statisticii, în cei 15 ani petrecuţi la Benfica, a marcat mai mult de un gol pe meci! (313 partide, 317 reuşite). Locul trei la CM 1966. Personalitatea BBC a aceluiaşi an.
Paco Gento – ”Furtuna din Cantabria” – Deţinătorul a şase Cupe ale Campionilor Europeni (din opt finale jucate), record neegalat. 761de meciuri la Real Madrid. Suta de metri alergată
în 10,9 secunde!!!
Care i-ar fi putut fi colegii?
Pirri – 15 ani la Real, 10 titluri de campion. După ce s-a retras, a devenit medic în stafful echipei. 417 partide.
Amancio – cunoscut ca ”Vrăjitorul”. 119 goluri marcate numai în Primera Division în cele 344 partide jucate.
Garcia Remon – cunoscut, apoi, şi ca antrenor (2004). Şase titluri de campion şi trei Cupe
Zoco – mijlocaş, deţinător la Cupei Campionilor Europeni. Peste 300 de partide la Real Madrid. Şapte titluri de campion
Miguel Munoz – antrenor. Primul om din istoria fotbalului care a cucerit CCE ca jucător şi, apoi, ca antrenor. 10 ani a evoluat ca fotbalist, al 15 ca tehnician la Real. Considerat cel mai mare tehnician iberic din perioada 50 – 80.
(edited)
(edited)
Frumoasa poveste, mare legenda, minunat club, mare dragoste...
Multumim, maestre.
Multumim, maestre.