Subpage under development, new version coming soon!
Subject: [U21][Amical]China - Romania
ARSENE WENGER to
All
7 mai 2010 este ziua in care selectionata U21 a Romaniei se va deplasa in China, nu pentru a cuceri Everestul, ci pentru a infrunta selectionata similara chineza. Cu toate ca avem inca probleme de lot (2 suspendati - Lazar Jianu si Sabin Ciobanu, precum si cei 4 accidentati - Becleanu, Velican, Iscru si Troester), selectionerul Kreator va incerca, ca si in primele meciuri, sa alcatuiasca un prim 11 cu care sa incercam sa obtinem victoria - si asta in masura in care cei 4 accidentati nu se vor reface pana in ziua meciului. Daca vor fi 100 % apti de joc probabil ca-si vor gasi locul in primul 11. Dar cel mai bine este sa-l lasam pe dl selectioner sa pregateasca meciul cum stie mai bine atat tactic, cat si in ceea ce priveste componenta primului 11. HAI ROMANIA!! SUCCES KREATOR!!
-
Republica Populară Chineză este cel mai întins stat în Asia de Sud-Est şi cel mai populat stat din lume.
Istoria Chinei, după cronicile antice, începe 3300 ani în urmă. Studiile arheologice moderne au demonstrat existenţa unei orînduiri primitive avansate cultural şi economic între anii 2000 şi 2500 î. e. n. în ariile rîulul Huang He în nordul Chinei. Secole de migraţie, amalgamare, asimilare şi dezvoltare a populaţiei din această regiune a dus la formarea unei sistem distinctiv de scriere, un corpus filozofic, artistic autentic şi o organizare politică, care în zilele noastre se numeşte civilizaţia chineză.
Republica Populară Chineză a fost proclamată în 1949 de către Partidul Comunist Chinez, după ce a cîştigat războiul civil cu forţele naţionaliste reprezentate de partidul Kuomintang. Guvernul format de Kuomintang s-a refugiat în insula Taiwan, unde a proclamat Republica Chineză, care contestă legitimitatea conducerii comuniste a Chinei.
Republica Populară Chineză consideră Taiwanul o provincie rebelă şi a ameninţat că va începe război dacă acesta îşi declară independenţa.
În 1997 Republica Populară Chineză a preluat controlul asupra Hong Kong-ului, care fusese stăpînit de Marea Britanie, iar în 1999 asupra teritoriului Macao, care fusese sub stăpînire portugheză, în urma unor înţelegeri cu fostele puteri coloniale, prin care s-a angajat să păstreze economia de piaţă din aceste zone, conform sistemului "o ţară, două sisteme".
Republica Populară Chineză menţine relaţii diplomatice cu aproape toate statele lumii. În 1971 RPC a devenit unicul reprezentant cu denumirea "China" în Naţiunile Unite şi unul din cei 5 membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Politica "unui stat chinez" a dus la legături diplomatice numai cu ţările care recunosc dreptul Chinei asupra insulei Taiwan. China a jucat un rol important în crearea zonelor de comerţ liber şi stabilirea unor tratate de securitate cu vecinii săi din regiunea pacifică. China este membru fondator a EAS ( East Asia Summit), la care participă India, Australia şi Noua Zelandă, şi a Organizaţiei de Cooperare Shanghai cu Federaţia Rusă şi republicile asiatice din fosta URSS. Politica externă a Chinei se bazează pe conceptul "convieţuirii paşnice", deşi de-a lungul istoriei moderne au fost inregistrate conflicte cu state străine (e.g. bombardarea Ambasadei RPC în Belgrad şi incidentul cu avioanele SUA ce spionau teritoriul Chinei în 2001). Relaţiile cu Japonia au fost încordate din 1945, după ce Japonia a refuzat să accepte responsabilitatea pentru atrocităţile din timpul Războiului Mondial. Disputele teritoriale interne au dus la Războiul Sino-Indian în 1962, conflictul Sino-Sovietic din 1969, şi Războiul Sino-Vietnamez din 1979. Urmînd o politică de diplomaţie rezervată, China încearcă să combine o creştere economică stabilă cu participarea activă în diverse organizaţii regionale şi mondiale.
Mai mult de o cincime din totalul populaţiei Pământului trăieşte în China. China a dat naştere celei mai vechi civilizaţii din lume şi are o istorie ce datează din urma cu 3500 de ani. Numele chinezesc “Zhong Guo”, care desemneaza denumirea ţarii se traduce astfel: “Zhong”-mijloc, “Guo”-ţara, numindu-se astfel "Tara de mijloc" , o referinţă la credinţa chinezească în care se spune ca ţară era centrul geografic al Pământului şi singura civilizaţie adevarată. In secolul al XIX-lea, China a devenit o naţiune slabă din punct de vedere economic şi politic, dominată de puteri străine.
Prima masurare a numărului populaţiei după preluarea statului de către comunişti a avut loc în 1953. La acea data, populaţia Chinei era de 582.600.000 locuitori. La cea de-a doua măsurare, care a vut loc in 1964, s-a arătat o creştere până la 694.580.000; la cea de-a treia , în 1982, măsuratorile au arătat o populaţie de 1.008.180.000 (fără Hong Kong, Macau şi Taiwan), făcând din China primul stat care a trecut pragul de un miliard de oameni. Intre 1953 si 1997, rata mortalitatii a scăzut de la 22,5 la aproximativ 7 la 1000 de locuitori; rata natalităţii a scăzut, de asemenea, de la 45 la 1000 de locuitori in 1953, la aproximativ 16,4 in 1997. Ca rezultat, creşterea numărului de oameni s-a micşorat de la 22,5 la mie, în 1953, la 0,9 la mie in 1997. Chiar şi în aceste condiţii, China tot inregistrează o creştere anuală a populaţiei de aproape 11 milioane de oameni.
Republica Populară Chineză este al doilea mare exportator mondial, livrând în anul 2008 bunuri în valoare de 1.430 miliarde dolari, faţă de Germania care a livrat bunuri în valoare de 1.470 miliarde dolari.
Lungimea totală de drumuri este de 3.5 milioane km. Lungimea totală a autostrăzilor moderne, la sfârşitul anului 2006, se ridicau la 45,3 mii km (în 2006 a fost construită 4,3 mii km de autostrăzi, în 2007, au fost planificate să fie construite 5 mii km).
Lungimea reţelei de cale ferată din China la sfârşitul anului 2006 a constituit 76,6 mii km (în 2006, creşterea economică se ridica la 1.2 mii km). În anul 2006 a fost pus în funcţiune cale ferată în Tibet cel mai mare altitudine de (până la 5072 m deasupra nivelului mării), în valoare de 4.2 miliarde dolari.
Transporturi pe apă include comerţul maritim şi fluvial. Transporturi pe apă este concentrată în partea de sud-est şi regiunile de sud. Cota sa din cifra de afaceri totală de marfă a crescut de la 42 la sută în 1980 la 53.2 la sută în anul 2001. Lungimea totală a râurilor interioare în Chinaeste de de 110 mii km, iar lungimea totală a canalelor navigabile - 7,8 mii km.
Capitala Chinei este Beijing. Cel mai populat centru urban este Shanghai. China are peste 20 de oraşe mari cu o populaţie minimă de 1 milion de locuitori. Profile de oraşe:
Beijing – capitala Chinei cu o populaţie de 5,8 milioane de locuitori (10,8 milioane în 1999)
Shanghai – 15,1 milioane locuitori (17,4 milioane în 2003)
Tianjin – 4,4 milioane locuitori
Shenyang – 3,6 milioane locuitori
Wuhan – 3,3 milioane locuitori
Guanghzou – 2,9 milioane locuitori
Chongqing – 2,3 milioane locuitori
Nanjing – 2,1 milioane locuitori
Xian – 2,1 milioane locuitori
-
Republica Populară Chineză este cel mai întins stat în Asia de Sud-Est şi cel mai populat stat din lume.
Istoria Chinei, după cronicile antice, începe 3300 ani în urmă. Studiile arheologice moderne au demonstrat existenţa unei orînduiri primitive avansate cultural şi economic între anii 2000 şi 2500 î. e. n. în ariile rîulul Huang He în nordul Chinei. Secole de migraţie, amalgamare, asimilare şi dezvoltare a populaţiei din această regiune a dus la formarea unei sistem distinctiv de scriere, un corpus filozofic, artistic autentic şi o organizare politică, care în zilele noastre se numeşte civilizaţia chineză.
Republica Populară Chineză a fost proclamată în 1949 de către Partidul Comunist Chinez, după ce a cîştigat războiul civil cu forţele naţionaliste reprezentate de partidul Kuomintang. Guvernul format de Kuomintang s-a refugiat în insula Taiwan, unde a proclamat Republica Chineză, care contestă legitimitatea conducerii comuniste a Chinei.
Republica Populară Chineză consideră Taiwanul o provincie rebelă şi a ameninţat că va începe război dacă acesta îşi declară independenţa.
În 1997 Republica Populară Chineză a preluat controlul asupra Hong Kong-ului, care fusese stăpînit de Marea Britanie, iar în 1999 asupra teritoriului Macao, care fusese sub stăpînire portugheză, în urma unor înţelegeri cu fostele puteri coloniale, prin care s-a angajat să păstreze economia de piaţă din aceste zone, conform sistemului "o ţară, două sisteme".
Republica Populară Chineză menţine relaţii diplomatice cu aproape toate statele lumii. În 1971 RPC a devenit unicul reprezentant cu denumirea "China" în Naţiunile Unite şi unul din cei 5 membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Politica "unui stat chinez" a dus la legături diplomatice numai cu ţările care recunosc dreptul Chinei asupra insulei Taiwan. China a jucat un rol important în crearea zonelor de comerţ liber şi stabilirea unor tratate de securitate cu vecinii săi din regiunea pacifică. China este membru fondator a EAS ( East Asia Summit), la care participă India, Australia şi Noua Zelandă, şi a Organizaţiei de Cooperare Shanghai cu Federaţia Rusă şi republicile asiatice din fosta URSS. Politica externă a Chinei se bazează pe conceptul "convieţuirii paşnice", deşi de-a lungul istoriei moderne au fost inregistrate conflicte cu state străine (e.g. bombardarea Ambasadei RPC în Belgrad şi incidentul cu avioanele SUA ce spionau teritoriul Chinei în 2001). Relaţiile cu Japonia au fost încordate din 1945, după ce Japonia a refuzat să accepte responsabilitatea pentru atrocităţile din timpul Războiului Mondial. Disputele teritoriale interne au dus la Războiul Sino-Indian în 1962, conflictul Sino-Sovietic din 1969, şi Războiul Sino-Vietnamez din 1979. Urmînd o politică de diplomaţie rezervată, China încearcă să combine o creştere economică stabilă cu participarea activă în diverse organizaţii regionale şi mondiale.
Mai mult de o cincime din totalul populaţiei Pământului trăieşte în China. China a dat naştere celei mai vechi civilizaţii din lume şi are o istorie ce datează din urma cu 3500 de ani. Numele chinezesc “Zhong Guo”, care desemneaza denumirea ţarii se traduce astfel: “Zhong”-mijloc, “Guo”-ţara, numindu-se astfel "Tara de mijloc" , o referinţă la credinţa chinezească în care se spune ca ţară era centrul geografic al Pământului şi singura civilizaţie adevarată. In secolul al XIX-lea, China a devenit o naţiune slabă din punct de vedere economic şi politic, dominată de puteri străine.
Prima masurare a numărului populaţiei după preluarea statului de către comunişti a avut loc în 1953. La acea data, populaţia Chinei era de 582.600.000 locuitori. La cea de-a doua măsurare, care a vut loc in 1964, s-a arătat o creştere până la 694.580.000; la cea de-a treia , în 1982, măsuratorile au arătat o populaţie de 1.008.180.000 (fără Hong Kong, Macau şi Taiwan), făcând din China primul stat care a trecut pragul de un miliard de oameni. Intre 1953 si 1997, rata mortalitatii a scăzut de la 22,5 la aproximativ 7 la 1000 de locuitori; rata natalităţii a scăzut, de asemenea, de la 45 la 1000 de locuitori in 1953, la aproximativ 16,4 in 1997. Ca rezultat, creşterea numărului de oameni s-a micşorat de la 22,5 la mie, în 1953, la 0,9 la mie in 1997. Chiar şi în aceste condiţii, China tot inregistrează o creştere anuală a populaţiei de aproape 11 milioane de oameni.
Republica Populară Chineză este al doilea mare exportator mondial, livrând în anul 2008 bunuri în valoare de 1.430 miliarde dolari, faţă de Germania care a livrat bunuri în valoare de 1.470 miliarde dolari.
Lungimea totală de drumuri este de 3.5 milioane km. Lungimea totală a autostrăzilor moderne, la sfârşitul anului 2006, se ridicau la 45,3 mii km (în 2006 a fost construită 4,3 mii km de autostrăzi, în 2007, au fost planificate să fie construite 5 mii km).
Lungimea reţelei de cale ferată din China la sfârşitul anului 2006 a constituit 76,6 mii km (în 2006, creşterea economică se ridica la 1.2 mii km). În anul 2006 a fost pus în funcţiune cale ferată în Tibet cel mai mare altitudine de (până la 5072 m deasupra nivelului mării), în valoare de 4.2 miliarde dolari.
Transporturi pe apă include comerţul maritim şi fluvial. Transporturi pe apă este concentrată în partea de sud-est şi regiunile de sud. Cota sa din cifra de afaceri totală de marfă a crescut de la 42 la sută în 1980 la 53.2 la sută în anul 2001. Lungimea totală a râurilor interioare în Chinaeste de de 110 mii km, iar lungimea totală a canalelor navigabile - 7,8 mii km.
Capitala Chinei este Beijing. Cel mai populat centru urban este Shanghai. China are peste 20 de oraşe mari cu o populaţie minimă de 1 milion de locuitori. Profile de oraşe:
Beijing – capitala Chinei cu o populaţie de 5,8 milioane de locuitori (10,8 milioane în 1999)
Shanghai – 15,1 milioane locuitori (17,4 milioane în 2003)
Tianjin – 4,4 milioane locuitori
Shenyang – 3,6 milioane locuitori
Wuhan – 3,3 milioane locuitori
Guanghzou – 2,9 milioane locuitori
Chongqing – 2,3 milioane locuitori
Nanjing – 2,1 milioane locuitori
Xian – 2,1 milioane locuitori
[URL=http://img404.imageshack.us/i/logodi.jpg/][/URL]
Nu inteleg de ce trebuie sa ne masuram fortele cu o echipa nationala aflata pe locul 74 in clasamentul U21
Daca se merge in aceasta directie de ce am scapat pana acum meciuri cu urmatoarele formatii celebre, sortate in ordinea pozitiei ocupate in clasament:
93 al-Jazā’ir U21 616.91
94 Lëtzebuerg U21 615.10
95 Irān U21 367.42
96 Cameroun U21 284.15
97 Nicaragua U21 269.11
98 Tūnis U21 260.75
PS: daca am omis o echipa nationala mai putin valoroasa ca acestea, va rog respectuos sa ma scuzati
(edited)
Daca se merge in aceasta directie de ce am scapat pana acum meciuri cu urmatoarele formatii celebre, sortate in ordinea pozitiei ocupate in clasament:
93 al-Jazā’ir U21 616.91
94 Lëtzebuerg U21 615.10
95 Irān U21 367.42
96 Cameroun U21 284.15
97 Nicaragua U21 269.11
98 Tūnis U21 260.75
PS: daca am omis o echipa nationala mai putin valoroasa ca acestea, va rog respectuos sa ma scuzati
(edited)
probabil vom juca U19?
Poate prinde si bucsaru un loc :))
Poate prinde si bucsaru un loc :))
esti ironic cand nu este cazul, chiar rau intentionat...
daca te interesai putin observai ca acele echipe puternice pe care le doresti ca adversare ale Romaniei sunt angrenate in meciuri la CM, am facut si noi ce am putut, daca nu esti multumit de amicalele stabilite ai posibilitatea sa urmararesti meciurile de la CM sau amicalele altor tari...
de amicalele stabilite cu spania(locul 4), serbia(locul 3), olanda, germania, austria, elvetia, rusia, finlanda si slovenia nu zici nimic ?? sau astea te multumesc cat de cat ??
daca te interesai putin observai ca acele echipe puternice pe care le doresti ca adversare ale Romaniei sunt angrenate in meciuri la CM, am facut si noi ce am putut, daca nu esti multumit de amicalele stabilite ai posibilitatea sa urmararesti meciurile de la CM sau amicalele altor tari...
de amicalele stabilite cu spania(locul 4), serbia(locul 3), olanda, germania, austria, elvetia, rusia, finlanda si slovenia nu zici nimic ?? sau astea te multumesc cat de cat ??
Sincer imi pare rau daca am jignit pe cineva
Mai sunt echipe disponibile cu care se putea stabili un amical in aceasta saptamana
De exemplu Ucraina nu este angrenata in niciun meci
Si este pe pozitia 36 in clasamentul U21
Mai sunt echipe disponibile cu care se putea stabili un amical in aceasta saptamana
De exemplu Ucraina nu este angrenata in niciun meci
Si este pe pozitia 36 in clasamentul U21
te-ai gandit ca poate are cu alta echipa un 'gentlemen's agreement'?
Iti spun doar ceva: eu ma bucur ca am prins amical :) Cum spunea si Cristi, multe echipe sunt la CM, iar multe fusesera deja inscrise la acel mini world cup. Cand am stabilit programul, ramasese doar saptamana 4 libera... am asteptat 2 saptamani dupa oferte. Din propunerile primite am ales ce era mai bun - China.
Vom juca U20, dar poate voi folosi si cativa jucatori U19, sa vedem cum vorbesc cu Nisterlooy ala, sau cum il cheama.
niciodata nu e bine sa tratezi de sus un adversar mai slab cotat.